Amadeus, Despre mine, Spectacole regizate

Premieră: ”AMADEUS” , cu Sebastian Papaiani & Ion Dichiseanu

Trei generații de actori se reunesc în spectacolul ”Amadeus”,de Peter Shaffer , regizat de Toma Enache.

16 actori, între care Sebastian Papaiani, Ion Dichiseanu,Tomi Cristin, Victoria Cociaș, George Piștereanu, Mălina Tomoiagă și Liviu Cheloiu, prezintă povestea compozitorului Wolgang Amadeus Mozart și a rivalului său, Antonio Salieri.

Sunt aduse pe scenă ticăloșiile, uneltirile, suferința din perioada respectivă. Este un spectacol-confesiune plin de umor și dramatism , plin de culoare și lumini, totul învăluit de muzica sublimă a lui Mozart.

Regizorul Toma Enache este invitat miercuri, 20 mai, la ora 17.15, în rubrica ”Sus cortina!”, pentru a ne vorbi despre ”una dintre cele mai frumoase piese de teatru scrise vreodată”.

”Sunt trei generații de actori care se întâlnesc în acest spectacol  despre un personaj unic, Amadeus Mozart, după o poveste unică, din Viena anilor 1780. Rivalul lui Mozart, Salieri, pe care îl interpretează extraordinar Tomi Cristin, vine să se spovedească, să-și spună trăirile, indivia pe care a avut-o față de Mozart”.

Audio Player

„Amadeus” este un spectacol extrem de elogiat de critică şi publicul internaţional.  Ecranizarea textului, în regia lui Milos Forman, a obținut opt premii Oscar.

Punerea în scenă pe Broadway a piesei „Amadeus”, în anii ’80, a avut peste 1.180 de reprezentaţii, cu diverse distribuţii.

”Amadeus”, de Peter Shaffer , în regia lui Toma Enache

Personaje:

Sallieri: Tomi Cristin/Dorin Andone

Wolfgang Amadeus Mozart – George Piștereanu

Împăratul Joseph al II-lea – Sebastian Papaiani

Van Swieten – Ion Dichiseanu

Franz Orsini Rosenberg– directoarea operei – Victoria Cociaș

Von Strack– Liviu Cheloiu

Constanze Mozart– Mălina Tomoiagă

Regia: Toma Enache

Scenografia: Maria Dore

Ilustrația muzicală: Cristian Matei

Lumini: Costel Dobrescu

 Sunet: Cătălin Dobrescu

Proiectii: Gina Dobrescu

http://www.europafm.ro/premiera-amadeus-cu-sebastian-papaiani-ion-dichiseanu-la-palatul-national-al-copiilor/

Amadeus, Articole, Toma Enache

“De ce Mozart și nu eu?! “

“De ce Mozart și nu eu?! “

Invitație la teatru
Amadeus

7002_bigregia Toma Enache

Când Amadeus Mozart se lasă cuprins de muzică, iar sufletul lui realizatdecretează că muzica se află în el, începe încă o nesfârșită poveste-dispută. Urmând calea unui proverb italian ce spune că Omul trebuie să accepte realitatea conform căreia cine știe cel mai mult, cunoaște cel mai puțin, Amadeus, proaspăt sosit la Viena, îl întâlnește pe Antonio Salieri, excelent capelmaistru al Capelei Imperiale din Viena, îndrumător al lui Beethoven, Schubert și Liszt. Prin urmare, muzicianul Timpului. Așa începe o poveste și o provocare ce au generat întrebarea retorică: Au sau nu Artiștii, cu toții, loc sub Soare?!
În 1830, Pușkin scrie o piesă într-un act, intitulată Mozart și Salieri. Despre rivalitate și gelozie, ambele iscate de orgoliul exacerbat al artistului realizat. Subiectul devine o genială leapșă, astfel încât în 1979, Peter Shaffer, celebru dramaturg englez, evreu de origine, oferă scenei, piesa de teatru Amadeus. O nouă biografie romanțată a lui Mozart, cu accent pe rivalitatea dintre el șiSalieri. Mozart, artistul care dăruie copilului din noi un flaut fermecat, față în față cu Salieri, recunoscut și apreciat. Succesul piesei îi conferă lui Peter Shaffer titlul de Sir și pune pe jar imaginația regizorului Miloš Forman astfel că, în 1984, pe marile ecrane rulează filmul Amadeus, cu un scenariu semnat de același Peter Shaffer. Povestea atrage, emoționează, face înconjurul lumii, fiind răsplătită cu premiul Oscar. Dar provocarea continuă și iat-o transpusă pe plai mioritic. Sâmbătă , 23 mai, la Palatul Național al Copiilor (București), regizorul Toma Enache ne-a făcut părtași la un eveniment artistic major: premiera piesei Amadeus. Curiozitatea și așteptările au fost răsplătite din plin. Nu mai văzusem- deși cv-ul regizorului Toma Enache punctează piese din Goldoni (Mincinosul), Alan Ayckbourn(Pluralul Englezesc), Caragiale(D’ale Carnavalului, O noapte furtunoasă), Shakespeare( Richard al -III-lea)- decât filmul Nu hiu faimos ama hiu arman(Nu sunt faimos, dar sunt aromân) despre care, de altfel, am scris.
Amadeus regizat de Toma Enache prilejuiește, într-o fascinantă sarabandă de lumini și umbre, experiențe și trăiri de excepție, grație relatărilor lui Salieri,făcute la persoana întâi într-o succesiune de monologuri despre contradicțiile și amărăciunile Artistului împlinit și realizat, blestemat să savureze elixirele diavolului preparate parcă într-un laborator al lui Hoffmann. Realizând o alchimie perfectă între trei generații de actori, spectacolul se remarcă prin distribuția meritorie: Antonio SalieriTomi Cristin/ Dorin Andone,Wolfgang Amadeus MozartGeorge Piştereanu, Joseph al II-leaSebastian Papaiani, Baronul van SwietenIon Dichiseanu, Directoarea OpereiVictoria Cociaş, Von Strack- Liviu Cheloiu, Constanze MozartMălina Tomoiagă, Caterina Cavallieri – Roxana Bageac (soprană). Lista continuă cu Teodora Calagiu Garofil, Teodora Vasu, Ştefania Istrate, Andrei Necula, Darko Huruială, Marius Mihăilă, Armand Iliescu. Despre distribuție, câteva accente: echipa de actori se evidențiază prin coeziune bazată pe o subtilă complicitate artistică, prin metalimbaj axat pe elemente ce îndeamnă la explorarea replicilor din spatele replicilor, dar și la felul cum spun ceea ce spun actorii. De-o pildă, improvizații dătătoare de prospețime și naturalețe ale maeștrilor Sebastian Papaiani și Ion Dichiseanu. Destinul tragic al genialului Mozart, filtrat în pilule de umor, conturează atmosfera de la Curtea Imperială. Inițial, zgândărită de umorul englezesc, asemenea ambianță are ocazia, acum, să se impregneze cu umorul mioritic. Căci nu puține sunt asemănările cu realitate autohtonă ale cărei valori rămân la fel de ignorate și disprețuite. “De ce Mozart și nu eu?!” se întreabă onorabilul Salieri. De ce el poate să compună fără corecturi și eu nu?! De ce…de ce… de ce…?!  Decor dominat de un pian, un jilț, un confesional sau un alcov?!, un ecran cinematografic ce redă saloanele Palatului Imperial, ilustrație muzicală marcaMozart, costume ce îmbracă, mănușă, actorii, un joc permanent de sunet și lumini fac din Amadeus un bun câștigat nu numai pentru teatrul autohton, dar și pentru cel universal. De aceea, se impun și alte aprecieri:  Maria Dore(scenografie), Cristian Matei(ilustrație muzicală), Costel Dobrescu(lumini),Cătălin Dobrescu (sunet), Gina Dobrescu (proiecții video).
Ca iubitoare de teatru, adaug că Amadeus mi-a oferit satisfacții similare cu bucuria din vremea când, săptămânal, mă duceam la teatru și mă îmbogățeam cu clipe de neuitat, păstrate și, azi, în memoria inimii.  Spectacolul nu trebuie ratat. Mai cu seamă, acum, în vremuri lipsite de repere. Dominate de impostură și de o natură [umană] toxică. Într-o atmosferă otrăvită de orgolii și interese mărunte, un Amadeus în regia lui Toma Enache oferă spectatorului o gură proaspătă de aer. Chiar dacă finalul rescrie, dramatic, întrebarea: oare de ce Artiștii sunt marcați de stele fără noroc?!
Proiect C.I.A.D.O România antidrog , patronat de academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici,  Amadeus constituie, o dată în plus, o pledoarie convingătoare pentru Viață și pentru Valori. Chiar dacă, Îngeri și Demoni ne guvernează, rând pe rând.

https://catiamaxim.wordpress.com/?s=amadeus

Toma Enache

O piesa unica despre un personaj unic, AMADEUS

 

O piesa unica despre un personaj unic! 
 

9 mai – AVANPREMIERA – Palatul Naţional al Copiilor Bucureşti

23 mai – Palatul Naţional al Copiilor Bucureşti

 

 

Personaje:

Sallieri: Tomi Cristin/Dorin Andone

Wolfgang Amadeus Mozart – George Piștereanu

Împăratul Joseph al II-lea – Sebastian Papaiani

Van Swieten – Ion Dichiseanu

Franz Orsini Rosenberg- directoarea operei – Victoria Cociaș

Von Strack- Liviu Cheloiu

Constanze Mozart- Mălina Tomoiagă

Regia: Toma Enache

Scenografia: Maria Dore

Ilustrația muzicală : Cristian Matei

Lumini: Costel Dobrescu

 Sunet: Cătălin Dobrescu

Proiectii: Gina Dobrescu

Amadeus” este un spectacol extrem de elogiat de critică şi publicul internaţional, ecranizarea textului, în regia lui Thomas Forman, câştigând opt premii Oscar. De asemenea, punerea în scenă de pe Broadway a piesei „Amadeus”, în anii ’80, a avut 1.181 de reprezentaţii, cu diverse distribuţii. Versiunea românească a spectacolului este aşteptată cu nerăbdare de publicul bucurestean , mai ales că reuneşte un număr important de actori cu rezonanţă în peisajul teatral si al filmului românesc. Autorul englez Peter Shaffer s-a inspirat din scurta dramă în versuri „Mozart şi Salieri”, publicată de poetul rus Puşkin, în anul 1830 şi care fusese adaptată ca spectacol de operă, cu acelaşi nume, muzica fiind compusă de Nikolai Rimski-Korsakov. Premiera piesei britanice a avut loc în anul 1979, la Royal National Theatre din Londra, cu mare succes, astfel ca în 1980 s-a jucat pe Broadway, celebrul complex al teatrelor din New York, unde a avut aproape 1.200 de reprezentaţii, de mare succes la public şi la critică.

Evenimentul este unul social si are ca socp strangerea de fonduri pentru sustinerea campaniilor antidrog .

Amadeus, Articole

Premieră de excepţie intr-un turneu national – AMADEUS de Peter Shaffer

17/04/2015

CIADO România are plăcerea să invite publicul la Premiera Spectacolului-eveniment „Amadeus”, de Peter Shaffer, în regia lui Toma Enache.Apreciat de mass media de specialitate drept cea mai grandioasă producție a anului 2015, evenimentul reuneşte, într-o distribuție de excepție de 16 actori, nu mai puțin de cinci capete de afiș pe aceeași scenă: Sebastian Papaiani, Ion Dichiseanu, Victoria Cociaș, George Piștereanu și Tomi Cristin . Echipa tehnică, decorurile şi costumele inedite, asigură o combinație impresionantă ce potențează un joc fabulos de sunet şi lumini.AMADEUS de Peter Shaffer 9 mai – AVANPREMIERA – Palatul Naţional al Copiilor Bucureşti23 mai – Palatul Naţional al Copiilor Bucureşti

Personaje: Antonio Salieri – Tomi Cristin/ Dorin Andone; Wolfgang Amadeus Mozart – George Piștereanu; Împăratul Joseph al II-lea – Sebastian Papaiani; Van Swieten – Ion Dichiseanu; Franz Orsini Rosenberg – directoarea operei – Victoria Cociaș; Von Strack- Liviu Cheloiu; Constanze Mozart – Mălina Tomoiagă; Caterina Cavallieri – Roxana Bageac (invitat special); Venticelli – Teodora Calagiu Garofil – Teodora Vasu – Ștefania Istrate – Andrei Necula – Darko Huruială – Marius Mihăilă – Armand Iliescu etc .

Regia: Toma Enache

Scenografia: Maria Dore

Ilustrația muzicală: Cristian Matei

Lumini: Costel Dobrescu

Sunet: Cătălin Dobrescu

Proiecții: Gina Dobrescu

„Amadeus” este un spectacol extrem de elogiat de critica şi publicul internaţional, ecranizarea textului, în regia lui Thomas Forman, reușind să câștige nu mai puțin de opt premii Oscar. De asemenea, punerea în scenă pe Broadway a piesei „Amadeus”, în anii ’80, a avut 1.181 de reprezentaţii, cu diverse distribuţii.

Versiunea românească a spectacolului este aşteptată cu nerăbdare de publicul bucureștean, mai ales că reuneşte un număr important de actori cu rezonanţă în peisajul teatral și al filmului românesc.

Autorul englez Peter Shaffer s-a inspirat din scurta dramă în versuri „Mozart şi Salieri”, publicată, în anul 1830, de poetul rus Puşkin. Aceasta a fost adaptată ca spectacol de operă, cu acelaşi nume, muzica fiind compusă de Nikolai Rimski-Korsakov. Premiera piesei britanice a avut loc în anul 1979, la Royal National Theatre din Londra, unde s-a jucat pe Broadway, celebrul complex al teatrelor din New York. Piesa s-a bucurat de un real succes atât la publicul larg cât şi la critici, având aproape 1.200 de reprezentaţii.

Spectacolul-eveniment „Amadeus” este unul social și are ca scop strângerea de fonduri pentru susținerea campaniilor antidrog.

Biletele pot fi procurate de la casa de bilete a sălilor de spectacol.

http://www.stiripesurse.ro/premiera-de-exceptie-intr-un-turneu-national-amadeus-de-peter-shaffer_953219.html

 

Articole

REVELAŢII AROMÂNE- Toma Enache

Cronica film/Review “Nu sunt faimos dar sunt aroman”

de Mariana Nusi Vintila

Două decenii în urmă, sub titlul „Este de faţă poetul”, prefaţam volumul de debut în poezie al lui Toma Enache; propuneam atunci o ascensiune în timp pentru Toma Enache, fiind că poetul îşi provoca aura „şi eu exist căci ea mă crede”.

De aceea astăzi – „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, un film, pe care Toma ni l-a dăruit ca scenarist, regizor, interpret principal, producător. Primul film al aromânilor, primul vorbit în aromână.

Un ecran fabulos, de seducţie, cu locaţii şi peisaje megalitice, ca la începutul lumii, spaţiu unde eroul, Toni Caramuşat, caută oniric al 13-lea adevăr, monada iubirii, caută magma cuplului, un sapiens absolut, adevăr care transcende dodecalogul adevărurilor din cartea veche.

Un film cât un basm, în care Caramuşat cercetează cu înfrigurare ambele versante ale ideii fundamentale. El circulă în lume pe emisfere diferite şi încheagă sau suspendă un dialog imaginar, sau real, vrând să atingă cuvântul care poate să învelească atent miezul ideii de neam. Scenariu de poet, ţesut la lacrimă pentru un neam şi o limbă milenare, ce trăiesc osmotic; sub incidenţă de rezervaţie spirituală, se sugerează în şoaptă că necunoaşterea, comoditatea intelectuală şi de conştiinţă au dus la afirmaţii ca (citez din memorie): „aromânii sunt puţini … sau să spunem mai bine că n-au existat.”

Totuşi, încă şi mereu, aromânii.

Arhaici şi plăpânzi, ei se identifică în argument lingvistic, pentru aromâni limba fiind cântecul de leagăn matern; trecutul nu pleacă, nici Dumnezeu nu pleacă, de aceea holograma lor străbate în viitor.

Apreciem deosebit că filmul nu are nimic tendenţios, este un puls fără prejudecată sau tezism, este calm şi senin chiar în replicile atinse dramatic şi halucinant de istorie, de adevăr şi de valoare.

Precaut şi responsabil, autorul propune universal, salvarea prin justiţia iubirii. Hiperdimensionat în metaforă, Caramuşat (muşat în aromână înseamnă frumos) aşteaptă întâlnirea cu Armânamea (imaginea aromânilor), pe care o găseşte izolată într-o peşteră, păstrând jumătatea unei hagiohărţi, în care eroul se recunoaşte, pentru că cealaltă jumătate o poartă cu sine.

În viscolul acestei călătorii peregrinul trece nedrept prin violenţa orbirii provocate de semeni, care orbire însă căpătând valori simbolice se sublimează, nu-i prejudiciază fericirea, beatitudinea.

Ca scriitor, regizor şi actor, Toma Enache îşi clădeşte personajul olimpian la aceeaşi temperatură cu sine; actorul naşte sub privirile spectatorilor – forţa mimicii, masca trăirilor, gestul apoteotic, fiorul cu care îşi joacă până la ultimul nerv sufletul, dau drept civil lui Toni Caramuşat.

Prin problematica sa, filmul este un cristal, un conglomerat de minereu preţios. Iar autorul, un „păstor al ideilor”, cum singur se definea cândva.

Omul din sală este purtat şi de o coloană sonoră în care Ovidiu Lipan Ţăndărică, cu  Stelu Enache – solist vocal, însoţeşte cu fior nostalgia şi reveriile protagonistului, apariţia plină de farmec şi ispită a Armânamei (Linda Croitoru) ce în final îşi verifică identitatea prin întoarcerea jubiliară la rusticii şi răbdătorii târlici, cu care-l pornise de acasă, pe Caramuşat, mama sa.

Aceeaşi muzică, ce-ţi rămâne în suflet, şi în impresionantul decor natural sau de interior.

Film realizat din donaţii generoase; producătorul şi-a recunoscut sentimental că atât de imposibil părea propriul proiect, încât a ştiut că la o pasiune incandescentă avea să reuşească magistral.

Să spunem Bună dimineaţa acestui film de debut cu loc în cinematecă!

Articole

TOMA ESTE UN ARTIST

Cronica/Review film „Nu sunt faimos dar sunt aroman”

de Mariana Bara

Toma este un artist, o dovedise prin poezie şi teatru, acum a reuşit şi în film.

Toma este un sentimental, ca mulţi dintre noi; ca puţini dintre noi, însă, are

simţul muzicii şi al mişcării, este dinamic şi inventiv, ceea ce dă filmului un

ritm frumos şi o desfăşurare înţeleaptă şi totuşi cu răsuciri şi întoarceri neaşteptate.

Constrângeri formale nu există în film, şi nici subiecte tradiţionale. Filmul este

expresia mişcării libere şi a libertăţii de exprimare, este o ficţiune, o operă de artă

care operează cu categorii estetice. Este emoţionant, în primul rând. Spectatorii

(armâni) au fost mişcaţi. Cine caută realism, ideologie, poziţie politică etc. porneşte cu  stângul, pentru că se pare nu s-a dus la un spectacol.

De ce ne place? De ce mergem să-l vedem a doua şi a treia oară?

Aş putea spune pentru că filmul nostru este o metaforă în evoluţie CORLU MARI

DI UNU KIRO, adica îi strânge la un loc pe armâni, oricât de risipiţi ar fi. Este un

film elegant, decent, nostalgic, (din nou) sentimental, cu o bază morală exemplară: eroul, uşor candid şi visător, simpatic, idealist (niheamă lishoru), îndrăgostit – în contradicţie cu tatăl său prea realist şi destul de cinic în aparenţă -, cunoaşte gloria şi căderea.

Ne anunţă că Armâneamea (cea din vis, cea retrasă şi ascunsă în peşteră) a

murit, că inima promisă din Grecia nu mai vine… şi totuşi… o descoperă pe stradă, întruchipată într-o fată inteligenta/mintimenă (Sophia).

Vedeţi filmul!

 

 

Articole, Film, Impresii

Review/Cronică de film – „Nu hiu faimos, ama hiu armân“/ “Nu sunt faimos dar sunt aroman”/I’m Not famous But I’m Aromanian de Kira Iorgoveanu Mantu

17 noiembrie 2013 la 21:00

Cand am vazut pe you tube trailerul official al filmului, I-am scris lui Toma: “Acum am vazut (a câta oară?) acest fragment din film… Plâng… Plâng de bucurie, de amaraciune…Sufletul armanilor tu o sa-l scoti in lume! Imi amintesc ca acum cativa ani imi vorbeai de acest vis…
Imi placea visul  dar nu puteam crede ca se va implini vreodata… Nu puteam sa cred ca vei reusi sa faci ceva ce parea imposibil  de facut!
Acest film va fi acea “infuzie” de speranta de care avem atata nevoie pentru a intelege toti armanii ca avem o limba deosebita, frumoasa, plina de farmec si sensuri asa cum au toate limbile!
Sa aduca acest film un fel de revolutie in mintea tinerilor Armani  si sa-i determine sa se intoarca la LIMBA ARMÂNEASCÂ si la lumea lor care este in pericolul de a disparea si astfel sa o scape de la disparitie?
Am multe de spus , dragul meu Toma… dar, altadata, după film…”
Si-acum dupa ce am vazut filmul la Gala de la Bucuresti (24.10.2013) si in premiera absoluta la cinema pot sa spun:
Chiar daca am facut 2 ani de critica de film si teatru cand am fost studenta nu am scris niciodata o “cronică” de film. De aceea randurile de mai jos nu trebuie considerate o “critică”/”cronică” a filmului. Suntu doar cuvinte ce vor sa scoata la iveala o mare bucurie pe care am trait-o : să văd primul film in limba armâneascâ!
Cei care vad filmul  “Nu hiu faimos, ama hiu armân” cu un ochi “critic”, obiectiv si cauta doar  bucurie estetica– gresesc.
Filmul este, in primul rand , al NOSTRU, este ARMÂNESCU si l-am vazut cu sufletul cu simtirea cu setea pe care o aveam si dorinta de a vedea ca limba noastra e prezenta si in arta cinematografica.
In poezia „Inima armân’iloru“ (vol.“Picurarlu a ideilor“/Pastorul Ideilor, 2004) Toma Enache spunea:
„Inima armânilor ar trebui invelita/ Ca îi este frig si e ponegrita./
Inima armânilor ar trebui dzvelita / ca zace de dor si-I zdrobita./
Inima armânilor ar trebui dezgropata/ câ sta intr-un trup cu simtire schimbata / Inima armânilor ar tebui invelita, dezvelita, dezgropata , ca fara ea armanul se ingroapa!“
In poemul „Mica invatatura“ citim: “Armâne!/ Armâne, nu uita :/nu poti trece dincolo de limba ta/(…)Inca o data tine minte :/ nu poti fugi de Numele tau!”
Ideile care sunt temeiul pentru opera lui de poet, Toma le framantase de mult timp si le-a dus acum mai departe in lumea filmului.

Filmul cam asta a facut: a învelit inima aromanilor cu iubire, a dezvelit-o ca sa bata din nou, a dezgropat-o pentru cei ce o uitasera …

Ce altceva poate fi filmul lui Toma, decat aceasta dezvelire a inimii armanesti, aratata acum intr-o forma artistica si estetica de nivel inalt? Filmul are valoare morala si estetica. Aceste valori impreuna fac acest film deosebit si de aceea cred ca ne putem prezenta cu el cu mandrie la festivaluri internationale de film.
M-a interesat sa vad cum a fost primit filmul  lui Toma Enache in presa din Romania , ce au inteles cei care nu sunt aromani atunci cand au vazut filmul. Am ales din numeroasele publicatii aceste impresii:  “Filmul are multe valente, dar importanta este inainte de toate documentara. Noi avem prieteni makidoni (acesta este etnonimul folosit  – n.n.), prieteni de la servici sau vecini , traim in aceeasi comunitate , dar nu stim prea multe despre ei. Scopul filmului este sa ne spuna povestea lor.”
“Nu hiu faimos, ama hiu armân” face cunoscuta cultura armânilor. Este, pentru multi dintre noi un prim contact cu cultura armaneasca…

De multe ori mi-am dorit sa cunosc mai multi makidoni, pentru ca ii stiam doar din afara, mai ales pe cei foarte cunoscuti.”
Toate articolele vorbesc de “O poveste care are la baza /originea  poporului armân” si despre  “Primul film in limba armânâ”.

Inainte de a avea loc premiera filmului in cinema, Toma Enache a acordat interviuri la Televiziuni in care a afirmat: “Eu nu fac acest film doar ca sa fac un filmu,eu cred cu tarie in acest proiect. Cred ca sunt cel mai potrivit regizor care sa realizeze acest film pentru aromâni,pentru cultura lor. Acest film va fi vizionat si de ceilalti care vor avea prilejul sa cunoasca mai multe despre ceea ce suntem noi aromanii. Numele filmului “Nu hiu faimos, ama hiu armân” cuprinde in el, paradoxal, dorinta makidoniloru (acest etnonim este utilizat n.n.) pentru a se face cunoscuti/faimosi; parca au un imbold si placerea de a reusi indiferent de statele in care traiesc …”

S-a observat limpede ca Toma a crezut cu adevarat in acest proiect, ca a lucrat ani la randul la toate ideile si cadrele din film.

De ce este cel mai potrivit regizor pentru a realiza un film pentru aromâni? Pentru câ Toma Enache cunoaste problema aromânâ din zilele noastre foarte bine.

Cunosc si alti regizori aromâni cunoscuti din Romania, dar care nu au facut nimic pentru neamul lor, chiar dacâ  spuneau ca ar dori sa realizeze un film pentru armâni…

Cum spuneam, filmul are calitati morale si estetice.

Voi incepe cu calitatea pe care o consider ca fiind cea mai de pret in acest film: cea moralâ, sa o denumim – armâneascâ.

“Suntem un popor de orbi” spune Toni Caramusat, eroul din film, intr-o conversatie cu tatal sau.

Probabil ca acest film a fost realizat si cu scopul de a deschide ochii, sa vedem care este situatia aromanilor din zilele nostre: un popor european care se stinge pe o hartâ a Balcanului, ruptâ in doua, de interesele politice.

O limba nevorbita, uitata, netransmisa, incet, incet, va pieri…

Traditiile care se pierd – sub presiunea modernismului…

Intalnirile lui Toni Caramusat cu fetele, pentru a-si gasi perechea – sunt de un realism care doare, dar aceasta este situatia si la aromani – supusi si ei, la fel ca si in cazul celorlalte etnii globalizarii si modernitatii, gresit intelese.

De aceea, mesajul transmis de tatal sau lui Toni, este atat de patrunzator :

“Copiii vostri vor duce mai departe acest neam, chiar daca eu nu am facut nimic pentru el. Poate veti putea sa faceti voi mai multe pentru el, sa ajunga intr-o situatie mai buna. Sa deschideti o noua perspectiva pentru aromanii de aici si de pretutindeni, in lume.”

Poate ca au inteles o farama din acest indemn sutele de tineri armâni care au vazut filmul!

Desigur, filmul este o “fictiune”, o  “alegorie”, dar transmite adevaruri mai sanatoase decat orice documentar. Si le spune acoperite estetic si cu o rara frumusete!

Apeland la “Dodecalogul” academicianului Matilda Caragiu, Toma Enache cautâ in film sa descopere cel de-al 13-lea adevar pentru aromâni si limba lor.

Insa, filmul nu isi propune si nu este o radiograma a Dodecalogului… Este doar un inceput, o intriga pentru a descoperi adevarul de cea mai mare importanta – cel cu care se termina filmul.

“Povestea” filmului este fara pereche si se deruleaza cu atatea mutari in prezent, trecut si in vis – ca nu relizezi imediat in ce directie te poarta regizorul.  “Mitul spune ca ea (“Armânamea”) este inca in viata” – si Toni Caramusat aleargâ oriunde in lume pentru a o descoperi…

 

Toma Enache lucreazâ cu simboluri. Personajul de cea mai mare importanta al filmului este “Armânamea” – simbol pentru fata/perechea ce si-o doreste si pe care o cauta Toni Caramusat – care este, in acelasi timp, si Neamul Armânesc.

Mi-a placut mult eroul, regizorul din film, Toni Caramusat. Toma il scoate in evidenta, el fiind un tanar foarte normal, care se bucura de viata, se intalneste cu multe fete, din tot Balcanul, pentru a se casatori,pentru a-si gasi jumatatea. Dar, inima, sufletul sunt pline de framantari, ard de dragostea pentru neam si pentru limba lui. Vom vorbi mai tarziu despre mesajele/ recomandarile/ povetele filmului. Inca de la inceput, Toni Caramusat (Alter-Ego al lui Toma Enache) asi spune sensul vietii lui:

Plecam spre America, un simplu baiat de la tara, cu traista plina de vise si-mi treceau prin minte fel de fel de lucruri ciudate, pentru a-mi scapa Neamul de la disparitie.”

Aceste cuvinte sunt miezul, sensul filmului, care “ne spune” cum poate un neam – sa scape de la pieire: sâ-si gaseasca locul pe o harta care era rupta in doua bucati, sa descopere “Armanamea”, uitata intr-o pestera, sâ-si scape limba si, mai mult de orice, Simtirea/Esenta.

“Simtirea pe care am pierdut-o” ne-a adus in aceasta situatie – parca asta vrea sa ne transmita filmul….

Toni Caramushat aleargâ prin tot Balcanul si prin lume pentru a gasi acea jumatate de hartâ, pentru a o lipi de cealalta, pentru a ajunge intregi harta si atunci vor iesi la iveala adevaruri de mare imoportanta pentru pentru armâni si care vor rasturna toate minciunile spuse pana astazi … “Harta este semnul nasterii noastre, a aromânilor de pretutindeni si din totdeauna”!

Nu este aceastâ idee de film genialâ?

Avem in film tot felul de legaturi –fundamentul familiei aromâne:

tata-fiu/mama-fiu/bunica-nepot/sorâ-frate/nepot-unchi/iubit-iubita/- adevarate simboluri pentru lumea noastra.

 

Pânâ la jumatatea filmului se pare câ toate se desfasoara cu bucurie, cântec, umor. Dar, deodata, filmul ia un curs dramatic pentru a se termina din nou cu bucurie, cu speranta …

Nu vreau sa povestesc filmul. El trebuie vizionat!

Adevarata este sintagma: nu este cu spusul, este cu vazutul!

Ceea ce as vrea sa scot in evidenta este faptul câ Toma Enache a avut cateva idei, as spune, geniale:

–          Povestitorul negru de la Holywood, cu cârligul armânesc in mânâ, dupa ce decerneazaa premiul (un fel de Oskar), regizorului Toni Caramusat pentru documentarul “12 adevaruri despre Armâni si limba lor” si intreabâ: “Ati auzit despre Armâni?” Cuvintele afirmate sunt adevarate, chiar daca dor… si interpretarea acestui actor de culoare este fantastica!

Intalnirea lui Toni Caramusat cu Armânamea, in vis, in pestera. Ar trebuie sa fie o intalnire de iubire dar erosul este invins de cealalta iubire mai dureroasa:cea pentru neamul lui.Redau aici un dialog (asa cu l-am putut nota in sala de cinema):

“-Unde ai fost pâna acum, Armânamea mea?

- Am fost mereu aici, de cand ma stiu si pana acum.

Si ce-ai patit? Cum ai ajuns aici?

- Am trecut prin multe. M-au legat la ochi sa nu vad ce se intampla in lume. Ma-minteau ca totul va fi bine.  Dar auzeam in fiecare zi stigatul disperat al armanilor mei. Batranii imi povesteau tot ceea ce eu nu puteam vedea si nu puteam crede prin ce vremuri cumplite trecea neamul meu :familii exilate,destramate,alungate din simplul motiv ca erau armani! Pâna la urma m-au scos pe mine vinovata si incet, incet toti m-au uitat.Toti armanii mei, atati cati au mai ramas in viata, m-au uitat si m-au lasat singura in pestera asta.”

Intalnirea lui Toni Caramusat cu Sofia (Alter-Ego pentru “Armânamea”), Walk of Fame la Holywood, când ea isi pune in picioare ciorapii de lana, pe care Toni ii avea de la bunica lui.

 

“Armânamea” (fata din vis) intinsa pe patul de spital, când medicii nu o mai pot salva. (Cred ca la aceasta secventa de film putini armani si-au putut stapani lacrimile!). Redau discutia intre doctori:

“Si acum ce facem? Cei din Grecia au spus ca nu mai pot trimite inima promisa, au spus ca din pacate, nu se mai poate. Ca le pare foarte rau …si cei de la noi au zis ca nu se poate face nimic poati. Ne-au spus : Lasati Armânamea sa moara!”

“Da, ne vine foarte greu dar din pacate nu putem face nimic si cei din Macedonia nu pot face nimic …pentru ca oricum ar fi in cele din urma tot nu poate scapa cu viata…e mai bine asa…“

“Da…cred ca asa trebuie sa procedam, nu avem alta solutie si cei din Albania au spus ca nici ei nu pot face nimic  si sa o lasam sa moara …si mai bine spunem ca nu a trait niciodata…”

“Cei din Bulgaria au spus la fel. Parca toti sunt intelesi. Sa spunem ca nu atrait niciodata…”

“Cineva ar trebui sa anunte ca a murit… “

Nu vreau sa discut despre vreo “ideologie” lin legatura cu acest film. Multi se sperie sa folosesti cuvantul politica in legatura  cu problema si cultura armâneascâ. Dar faptul ca Toma Enache a sugerat in acest fel problema armâneasca, nu este si un act politic?

Eu l-am perceput si ca un film politic cu calitati egale filmelor politice realizate de mari regizori precum Cacoyannis, Costas Gavras – chiar daca, tematic, nu au nimic in comun…

Faptul ca filmul esti in limba armâneascâ este un semn de cel mai mare curaj moral,uman,politic…

Ca tot am ajuns la aceasta tema trebuie sa va spun ca Limba armaneasca a iesit in prim plan ca o mireasa, ca o imparateasa in acest film!

Toma Enache are limba armâneascâ in adancul sufletului in inimâ si stiam acest lucru din poemele lui si din traducerile literare pe care le-a facut (Eminescu, Edgar Allan Poe, Caragiale, Goldoni, Aristofan).
“Limba este cea care ne tine in viata” – se spune in film si sunt sigura ca toti armanii care au vazut filmul, au trait un fel de revelatie: nu credeau pana atunci ca limba armaneasca este capabila de asa o performanta! Sigur ca dupa acest film in mintea multor tineri s-a produs o schimbare de perceptie…Cand am vazut a doua oara filmul, mai linistita decat am fost la premiera am numarat de cate ori e spus cuvantul “limba” in film: de14 ori!
Este greu de spus cât a contat la armani calitatea morala si cea estetica a filmului. Emotia puternica fiind transmisa de mesajele filmului.
Am discutat cu multi tineri si multi dintre ei au spus ca cel mai mult le-au placut aceste mesaje…
Mi-a placut filmul ca nu are nici un fel de patriotism si folclorism eftin. Adevarul despre armani este spus modern intr-o forma artistica si estetica de nivel international.

Iar daca vorbim de calitatile estetice ale filmului trebuie sa vorbim si de arta actorilor.Rolulu lui Toni Caramusat a fost interpretat de Toma Enache. Il vazusem pe Toma ca actor de teatru in “Conu’ Leonida fata cu reactiunea” (I.L.Caragiale), in “Minciunosul ” (Carlo Goldoni), in “Norii” (Aristofan). Dar in film isi arata cu adevarat masura si harul actoricesc : putin cu capul in nori si visator dar purtand cu sine o mare incercare pe care el insusi a ales-o : Sa o gaseasca pe Armânamea! Si asa de la registrul unui rol plin de bucurie si umor trece intr-un rol dramatic pe care il interpreteaza cu maiestrie! Cei mai multi dintre actori, aproxiamtiv 90% dintre ei au fost armani si doar o parte sunt actori de meserie.
Teodora Calagiu-Garofil, cunoscuta din spectacole de teatru din Bucuresti a interpretat foarte bine rolul Haidei – sora lui Toni Caramusat. Ca o adevarata surioara armana cu dragostea pentru fratele ei pana la Dumnezeu!
Linda Croitoru –ca o adevarata zana in rolul “Armânamea” si Sofia.
Lică Gherghilescu-Tanashoca apare in film ca un adevarat parinte armân: cu sufletul inveninat de plecarea fiului, cu problemele pentru intretinerea familiei, cu neintelegerile pe care le are cu fiul , cu iertarea…

O figura de neuitat este cea a lui “Ioryu” interpretat exemplar de actorul evreu Rudy Rosenfeld. Vorbele armanesti se rostesc din gura lui ca vorbele primare invatate de la mama. La Gala  filmului a spus ca esti o premiera mondiala ca unu actor evreu sa vorbeasca in aromana. Tot respectful pentru contributia actoriceasca la acest film!
Toate fetele si ma refer si la cele neprofesioniste au interpretat rolurile excelent. Remarc pe frumoasa Camelia Sapera si deosebita cantareata Mara…
Multi,din afara, au apreciat frumusetea fetelor din film …
Nu pot sa inchei fara sa amintesc muzica cu totul speciala a filmului. Aleaa cu grija, chiar daca moderna, Toma Enache a pregatit o coloana sonora foarte potrivita cu imaginile filmului: Stelu Enache (cu orchestra Ovidiu-Lipan), Mara, Sirma Guci, Mihali Prefti, Dini Trandu.
Sa fie o intamplare ca filmul “Nu hiu faimos, ama hiu armân” s-a lansat exact in anul in care se implinesc  200 de ani de la prima  gramaticâ armâneascâ (Mihail Boiagi, 1813) si la 100 de ani de la primele imagini filmate in Balcani, de fratii Manakia?
Sigur nu poate fi o intamplare! Este un semn special si Toma Enache a lasat un altul memorabil in istoria noatra culturala : Primul film in  limba armâneascâ! Poate vor fi si altele, poate vor calca si alti regizori pe urmele lui Toma Enache, dar acest film va ramane pentru totdeauna “Primul”!
Este mult daca spunem ca acest film este pentru noi un monument istoric?
Toma Enache ne –a daruit un diamant artistic, pe care l-a scos din intunericul in care multi dintre noi ne pierdeam … Le-a daruit multor armani o lumina – sa nu mai fie  “un popor de orbi!”
A fost nevoie de nopti si ani de framantari pana cand  Toma si-a vazut visul cu ochii! Toti stim ce eforturi si ce sume de bani sunt necesare pentru un film! Insa au fost armani care au inteles importanta proiectului lui Toma si au fost alaturi cu tot dragul. Probabil este unul din putinele momente in istorie cand armanii au sprijinit un proiect al armanilor pentru ei.Unul din putinele filme independente facute in Romania, doar cu sprijinul unor oameni, unor armani. Merita o recunostinta speciala.

Altfel cu, ar fi gasit Toni Caramushat al 13-lea adevar despre armani si limba lor? IUBIREA acesta este al 13-lea adevar . Iubirea mai puternica decat armate, guverne, imperii … doar ea este cea pe care se sprijina umaninatea si armanii !
Cu aceasta IUBIRE a facut Toma filmul, cu aceasta Iubire au sprijinit armanii. Mi se pare ca toti am iesit de la film cu aceasta apasare in minte : “Vorbiti armâneaste! Tineti-va traditiile! Armânamea inca traieste!”

Kira Mantsu
Brumaru, 2013

P.S. Când am vazut filmul a doua oara, in cinema erau cam 100 de persoane. Dupa ne-am strans  sa stam de vorba . Erau fel si fel de armani: tineri, mai in varsta, batrani…Toti insa erau uimiti, parca se desteptasera dint-un somn… Multi nu s-au rusinat sa spunâ ca au lacrimat. Poate avea un regizor o bucurie mai mare?

Sunt multumirile lor pentru regizorul, actorul,armanul, care si-a adus recunostinta pentru neamul lui!

Traducere din aromana de Tascu Lala

Articole, Film

Impresii ale spectatorilor du pa vizionarea filmului

Impresii (II) după vizionarea filmului ,,Nu sunt faimos, dar sunt aromân”

1465378_224356487739076_2082996877_nLuminita

Felicitari, Toma! Filmul reprezinta un adevarat succes! L-am vazut si parca as vrea sa-l mai vad de cateva ori. Ba mai mult, mi-as dori sa-l vada si bunicii…poate cand va aparea pe dvd! Este un film foarte emotionant, am fost impresionata de ceea ce am vazut! Parerea mea este ca trebuie sa te apuci de partea aII-a Cu siguranta va fi la fel bun! Felicitari inca o data si succes in continuare!

Georgy

Sunt Armana si sunt mandra,azi am ajuns la filmul mult asteptat si am fost surprinsa intr-un mod foarte placut nu ma asteptam sa vad chiar asa cum suntem noi Aromanii cu pita,cas, obiceiuri,traditii etc.Sper ca vom mai vedea filme regizate de dumneavoastra, un regizor si actor exceptional!

Elena

Sa stiti ca mi-a placut filmul si sunt sincera,imaginea a fost super,muzica la fel,scenariul,jocul,totul,m-a amuzat tare mult scena cu negrul:))

 Marius

felicitari !!! am vazut filmul, nu sunt aroman/ dar sunt faimos ca am vazut „nu sunt faimos dar sunt aroman” !!!!! foarte rar dupa ce vad un film, raman atat de placut/incantat/ uimit/ !!!!

Felicitariiiiiiiiiii !!!!

1476545_469176203201241_532413053_nMariana

Vreau sa va felicit pentru ceea ce ati realizat recent, ma refer la film! Poate v-au spus-o si altii semanati foarte tare cu Nicholas Cage! Inca o data felicitari!

Elena

Va multumesc si ma simt onorata, va felicit pentru marele film pe care l-ati ecranizat si mi-ati umplut inima de bucurie!! Sa va ajute bunul Dumnezeu sa faceti cat mai multe filme armanesti, hiu mandra ca hiu armana!!!

Teodora

a multumesc frumos pt urare !! Am fost la filmul dvs cu familia mea si tin foarte mult sa va felicit personal.In calitate de viitor candidat la admiterea UNATC-Regie de film, va pot spune ca mi-a placut cum s-a realizat regia filmului, imaginea impecabila iar povestea foarte interesanta avand in vedere ca traiesc zi de zi alaturi de armâni si mi-a captat atentia.Eu si mama mea, va felicitam din suflet si asteptam cu nerabdare urmatorul dvs film !

 Rodica

L-am vazut in Braila ….este ceva de vis .Nu-mi inchipuiam ca voi trai si acest moment.Muzica este super iar distributia a fost perfecta.Va felicit….pasiunea dumneavoastra a dat roade ….va doresc la mai multe filme,armanesti si foarte bune!De ce nu un film pentru Cannes,un Berlin…..Va imbratisez cu drag ,pe dumneavoastra,frumoasa d-voastra familie si echipa care v-a stat alaturi!

1467270_469176089867919_1511793619_nDaniel

Felicitari! Adevarul suprem este intr-adevar Iubirea!

Lidia

Salutari de la Timisoara…felicitari si mult succes in continuare!

 Stefania

Felicitari pentru succesul care l-ati avut la Timisoara!;)

Ana

Ne-a placut foarte mult si felicitari pt tot ce ai reusit sa realizezi! Te mai asteptam sa vii prin Timisoara.

Evelin

Am fost la film, mi-a placut tare muuuult !

Zoica

Aseara iaram la cinema cu cumnata mea Vanghea ,vidzumu filmul,multu na luo hari,catu’ ma multi cama ninti Toma,ai multa hari,tzi sadi ghini,omu’ disteptu ,ni harsimu ca hii armanu,ama hii si cu hari.Adari ghini ,ca noi nu prea stimu multi di armani,asa va=s anvitamu .Hii un regizor si actor di anami nu masi tu armanami…

Anca

Felicitari, Toma! Un altfel de film si un eveniment de exceptie! Te imbratisez cu drag!

Teodora

Domnule Enache , vreau sa va felicit din tot sufletul pentru acesti film, mi-a depasit orice asteptare . Sunt mandra ca sunt aromanca si sunt mandra de dumneavoastra . Sper sa ne mai oferiti multe surprize frumoase !

1397950_10151773982641479_536473831_oEli

A fost ca o revelatie filmul,emotionant ,eu si nu numai ca am plans dar am si ras.Felicitari si sa aveti putere si insipratie sa mai faceti multe altele.Toata lumea asteapta…Ne simtim si mai mandri acum,datorita dv si filmului.

Cristina

Este superb filmul!! Chiar daca nu sunt aromanca am fost si l-am vazut.Are o frumoasa poveste de dragoste, traditie si este deosebita povestea .

Darius

Superb filmul , ma bucur mult ca un arman a facut asa ceva , felicitari !!

Costa

Să trăieşti, frate Toma! …Eiiii… vroiam să-ţi spun câteva cuvinte ca să înţelegi cât de mult mi-a plăcut acest film. Dar am vrut să las să treacă ceva timp, să fiu eu cel din urmă, să-mi aleg cuvintele. Frate Tomaki, am văzut filmul nu o dată ci de două ori… prima dată l-am privit cu inima, a doua oară am încercat cu mintea… Ce pot să spun, nu am cuvinte potrivite, ci numai bucuria asemănătoare momentului când soţia îţi naşte un copil, primul copil. Cu acest film ai dat lovitura… M-am bucurat, am fost mândru şi copleşit de emoţii. Să trăieşti şi să ai încă un ,,copil”, mulţumesc mult… şi încă ceva, m-am lăudat la toţi vecinii români cu tine şi i-am trimis să vadă filmul tău… Să trăieşti Toma şi mii de mulţumiri!

 Aplauze la scena deschisa pentru premiera aromana de la Timisoara

945475_469175563201305_292289642_nO poveste de dragoste spusă în limba aromână a atras o ploaie de aplauze la Timișoara. Filmul „Nu sunt faimos, dar sunt aromân” a rulat în prezenţa regizorului Toma Enache şi a altor membri din echipa lungmetrajului.

,,Este un film făcut cu multă sudoare şi multă muncă. Sunt foarte bucuros că publicul a venit în număr mare la film, că reacţiile au fost aşa cum ne-am dorit. Am ales o poveste de suflet, o poveste de dragoste care să ajungă la sufletul spectatorilor. Se pare că a ajuns, faptul care ne aduce tuturor o bucurie imensă”, spune Toma Enache, interpretul rolului principal.

Distribuţia lungmetrajului îi aduce pe marile ecrane, alături de Toma Enache şi Linda Croitoru, pe actorii Lică Gherghilescu Tanasoca, Teodora Calagiu Garofil, Rudy Rosenfeld, Camelia Şapera, Mara Panaitescu, Alina Mantu, Ana Donosa, Anca Manolescu, Take Florescu, Cristina Cabel, Sorin Saguna şi Geo Dinescu. De coloana sonoră a filmului s-au ocupat Ovidiu Lipan Ţăndărică, Stelu Enache şi Sirma Guci. Filmul este o producţie cinematografică independentă, cu un buget de 360.000 de euro, finanţarea provenind în totalitate din surse private. Proiecția a durat aproximativ două ore şi a fost aplaudată îndelung.

Impresii (I) după vizionarea filmului ,,Nu sunt faimos, dar sunt aromân”

public bucurestiKIRA IORGOVEANU MANTU

Imi cer scuze pentru cǎ nu prea mai am voce, nu pot sǎ mai respir, pentru ca filmul lui Toma ne-a tǎiat respiraţia ca sǎ spun aşa. Anul acesta, 2013 nu este o intâmplare cǎ a apǎrut filmul lui Toma. Poate aşa a vrut bunul Dumnezeu, aşa a orânduit lucrurile, sǎ-l amâne terminarea filmului. De ce ? Pentru cǎ acum o sǎptǎmânǎ mǎ aflam la Viena pentru a sǎrbǎtori 200 de ani de la Gramatica lui Boiagi.

Cine se gândea atunci când Mihail Boiagi a scos Gramatica cǎ vom avea mai departe, adica astǎzi, o limbǎ aromânǎ, cǎ va putea fi vorbitǎ ? Nu numai sa fie vorbitǎ şi scrisǎ în cǎrţi, dar sǎ fie vorbitǎ şi într-un film aromân. Mie mi se pare, poate bucuria mea este foarte mare…sǎ spun ceea ce am trǎit astǎ searǎ. Pentru mine filmul lui Toma Enache este unul din marile evenimente istorice în istoria aromânilor. De ce ? Dacǎ vom realiza cine are astǎzi cel mai mare impact pentru omenire ? Televiziunea şi Filmul !

DINI TRANDU

“Am venit din America. Am fǎcut un drum lung ca sǎ fiu aproape de un eveniment istoric pentru noi, pentru Armâname, pentru activitatea armâneascǎ. Acest film “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” este un eveniment istoric. Acest lucru trebuie sǎ-l conştientizeze toatǎ armânamea.

Au trecut 100 de ani de când fraţii Manakia au realizat primul film, dar nevorbit, dar a venit timpul şi s-a întâmplat acum la 100 de ani de când Macedonia a fost împǎrţitǎ. Si s-a întâmplat ca sǎ fie realizat anul acesta. Este cel mai important eveniment pentru cultura aromânǎ, un film în limba aromânǎ. Este ca un vis din care nu vrei sǎ te trezeşti, vrei sǎ rǎmâi cu acest vis ! Dupǎ ce am vǎzut acest film parcǎ am uitat toate celelalte limbi pe care le vorbesc. Si am spus cǎ trebuie vorbim limba noastrǎ pǎrinteascǎ, sǎ nu ne stingem ! Toma a cǎutat Armânamea şi noi trebuie sǎ-l ajutǎm sǎ gǎseascǎ Armânamea pentru a nu se stinge.”

Mariana Bara

Toma este un artist, o dovedise prin poezie şi teatru, acum a reuşit şi în film. Toma este un sentimental, ca mulţi dintre noi; ca puţini dintre noi, însă, are simţul muzicii şi al mişcării, este dinamic şi inventiv, ceea ce dă filmului un ritm frumos şi o desfăşurare înţeleaptă şi totuşi cu răsuciri şi întoarceri neaşteptate.

Constrângeri formale nu există în film, şi nici subiecte tradiţionale. Filmul este expresia mişcării libere şi a libertăţii de exprimare, este o ficţiune, o operă de artă care operează cu categorii estetice. Este emoţionant, în primul rând. Spectatorii (armâni) au fost mişcaţi. Cine caută realism, ideologie, poziţie politică etc. porneşte cu stângul, pentru că se pare nu s-a dus la un spectacol.

De ce ne place? De ce mergem să-l vedem a doua şi a treia oară?Aş putea spune pentru că filmul nostru este o metaforă în evoluţie CORLU MARI DI UNU KIRO, adica îi strânge la un loc pe armâni, oricât de risipiţi ar fi. Este un film elegant, decent, nostalgic, (din nou) sentimental, cu o bază morală exemplară: eroul, uşor candid şi visător, simpatic, idealist (niheamă lishoru), îndrăgostit – în contradicţie cu tatăl său prea realist şi destul de cinic în aparenţă -, cunoaşte gloria şi căderea. Ne anunţă că Armâneamea (cea din vis, cea retrasă şi ascunsă în peşteră) a murit, că inima promisă din Grecia nu mai vine… şi totuşi… o descoperă pe stradă, întruchipată într-o fată mintimenă (Sophia).

Vedeţi filmul !

poza sala constantaMariana

Buna Toma! Vreau sa te felicit pentru film si pentru tot efortul pe care l-ai depus pentru a ne face acest dar, atat de frumos si emotionant! Ii felicit si pe restul actorilor/echipa cu care ai lucrat: BRAVO! Sper din tot sufletul ca toti cei care au vizionat filmul au inteles ca trebuie sa fim mandri ca suntem armani si sa transmita mai departe aceasta dragoste pentru etnia si limba noastra si nu in ultimul rand istoria& obiceiurile noastre! Ne mandrim cu tine si ne bucuram mult ca ai atras atentia tuturor si asupra etniei noastre atat de bogata dpdv istoric si cultural. Mult succes in continuare!

Olimpia

Vazandu-ti filmul, am avut trairile transmise de filmele vechi rusesti ,de cinemateca,autentice ale regizorilor rusi care nu pot fi decat “balsoi”.Este un film complex care transmite mesaje.Noua ne-a placut mult!Bravo Toma!Domnul sa te copleseasca cu darurile lui!

Sabina

Felicitari!!!!Un film extraordinar pe care il astept de 2 ani dar s-a meritat asteptarea!!Nu am cuvinte sa va spun cat de mult mi-a placut!Felicitari !

Iacob

Buna Seara domnule Toma Enache. Felicitari pt film. A fost exceptional. Am fost la premiera. Doresc sa stiu, cand la TV, cand online? Voi sa’l veada s’parintaii a mei cari sunt cam ocupati si nu au timp di cinema..te rog. Resepct!

Stelian

…frumoasa nebunie cu lansarea . Am vazut filmul sambata la Cinema City Braila. Absolut superb. O sa va sun. O sa va sun, multumesc mult si felicitari inca o data!

Mihaela

super film… felicitari!!!!

Dana

Felicitari pentru film! Chiar daca nu sunt de origine aromana, mi-a placut mult, iar mesajul este unul sugestiv pentru toata lumea.

Tina

buna…fratele meu a fost la constanta la premiera.. mi a zis sa iti transmit BRAVO BRAVO BRAVO TOMA …o seara placuta ..

Carmen

Felicitari si celorlalti actori, mai ales celei care a fost “sora ta”, armana tipica, neinfricata….si as putea continua, dar sunt de prisos vorbele.

Laura n

Felicitari ptr film ,cred a ai reusit sa bucuri toata comunitatea aromana,datorita tie si altora ca tine reusim sa ne prelungim existenta .Desi traim ,vorbim armanesti,multi dintre noi cum sunt si eu nu facem nimic pt a asigura continuitatea acestei etnii de aceea va multumim ca va straduiti sa existam .

toma poza constantaMara

Un adevarat artist sunteti ati investit multa munca si sudoare !!!

Itza

Salut Toma , am vazut filmul , mi-a placut mult, mai vreau sa faci filme…Felicitari !

Ghiulfer

Felicitări pentru film! L-am vizionat azi! Foarte frumos si un exemplu si pentru noi, tatarii, sa fim mai uniti! Îmi pare rău ca nu am ajuns la premiera desi Cami îmi luase bilete, datoria m-a tinut la instanta! Mult succes in continuare! Felicitări!

Nicu

apropo filmul a fost foarte frumos felicitari

Adela

Toma,am fost sambata la film,la Maritimo,din cauza unor probleme nu am ajuns vineri,eu sunt din Cogealac,in film am vazut familia Zogu vecinii mei,am plans tot filmul si mi aduc aminte de mama mea si de maia,care sunt din fam. Caramihai,cand maia ne zicea sa vorbim limba armaneasca sa ne mandrim ca suntem aromani,odata cu filmul am trait amintiri coplesitoare,pentru ca in anul 1979, fratele mamei mele a fugit in America si s a stabilit in Los Angeles la dl. Costica Caramihai,dar in fiecare an vine in tara, nu a uitat de unde a plecat,sunteti formidabili,iubesc tot staful, ati reusit sa atingeti acolo in sufletul fiecaruia din noi samanta de aromani,sa va dea Dumnezeu sanatate cu mult respect.

Maria

Am fost din nou la film… Mi-a placut mai mult, l-as vedea in fiecare zi….esti super tareeeeeeeee!!!! Pup tare!

Tania

Super film! Eu tocmai l-am vazut si mi-a placut mult! Mama mea a plans! Si apropo eu sunt o aromanca!

Nicu

Astăzi am vazut filmul. Felicitări, super tare. S’baneadza Armanamea!

Ion

Am vazut filmul Sincer: mult mai bun decat ma asteptam Feeling: exact ca un film de Hollywood am crezut ca va fi ceva boring in stilul filmelor romanesti mult talc cred ca jumatate din sala nici nu a inteles exact ce si cum nu am patit asta pana acum la nici un film era sa-mi dea lacrimile de 7-8 ori in scene diferite plus ca am impresia ca mai mult ai trait rolul decat l-ai jucat cred ca l-am trait si eu odata cu tine as fi postat direct pe wall-ul tau ce am de zis dar poate mi-a scapat si ceva cu care nu ai fi de accord eu care sunt cel mai mare carcotas nu am nimic de comentat !

Miruna

Buna ziua in cinema City Maritimo mai este azi ? Am vazut programul si vad ca este e a 3 oară cand merg sa il vad acum merg si cu bunicii e un film de care nu ma satur sa il vad si sa aud limba !

Maria

Ne a placut foarte mult filmul . Felicitari ! O zi buna !

Mihai

Un filmu di-alithea mâipsit; s-angrâpseam tora pi-unâ carti, n-as duchea tsâva că v-as iara înplinâ di lăcrânjili a meali.Toma, ti giudic andreptu(ti apreciez) ca nu angricashi a vârnui cu tsiva ti catandisea(starea) tu cari s-aflâ armânamea noastâ tora, sh-tutâ câbatia u-arcashi pi noi armânjii( vahi avea andriptati tâtânjilu tsi nu vrea-shi iartâ hiilu tsi fudzi di-acasâ;sh-io minduiescu ca el ca dizrâdâtsânaria fu prota furnjii cari dusi s-nu avem un crat anostu.) .Tini ts-u-alâxishi borgea, u câftashi armanamea iutsido(tu muntsii a Pindului, tu Machidonii……, tu-Armânii) shi itsido(tu justitii-giudicâtoarea sh-alâxita; tu culturâ- pianista;….bash sh-tu lucri ma psân chischini. Nu u-aflashi iuva , mash tu suflit, unâ vreari tsi n-ari s-chearâ vârnâoarâ. Mi duru hâbarea cându aspuseshi ca armânamea chiru ( truplu a ei), sh-că nu poati can s-adarâ tsiva. Aesta u duchii sh-mini tu priimnarea meau pit craturli iu baneadzâ armânjii anoshtsâ. Nu-i-n lo hari zborlu că mults dzâsirâ că ma ghini iasti s-dzătsem că armânamea nu bână vârnâoarâ: ba bână sh-nica bâneadzâ. N-a lâ fac chefea canâoarâ atsilor tsi dzâc că him armânji-grets, armanji-vargari ….etc . Multi suntu di-aspuneari, ma nu-i loclu aoa. Tora tu soni unâ minduiari-msheatâ shi-ahândoasâ di la armânjii di Eschibaba:

Ana Maria

Buna ziua Domnule Toma! Ma numesc Tana Arnautu Varza, di loc hiu di Baschioi, jud Tulcea. In Bucuresti vinim in 1973, him armani si asi va sim daima. Filmul cu si despre aromani, opera dumneavoastra, nu l-am vizionat inca, din motive de sanatate, voi merge negresit la cinema cu toata familia, dar in mintea mea este prezenta parte din actiune, deoarece bunicul meu din partea mamei, Mihale Costea( al Ghiftu ptr ca la nunta lui a cintat o formatie cu vioara, cimpoi si tobe), in 1907 a ajuns in America, in zona New YorK si a lucrat intr-o mina de aur, ta s- aminta. In 1912 ii scria bunicii ca se va intoarce acasa (Bulgaria), cu un mare vas numit Titanic. Titanic-ul nu a ajuns, bunicul a avut un accident in mina ce nu i-a permis sa calatoreasca si s-a intors in 1914. Toni Caramusat reprezinta toti aromanii curajosi care in anii grei din acele vremuri, au luptat si au reusit sa pastreze numele “Armanamea”, pe cele mai inalte culmi. Dle Toma, astazi, duceti mai departe pentru urmasii nostri frumoasele cintece, obiceiurile si cei mai frumos despre Armaname, de aceea va felicit din inima, sanatate, succese in orice proiect va propuneti si va asigur ca pina voi pleca… sinteti EROUL MEU!

toma galaStela

Extraordinar filmul!! Ati devenit unul dintre oamenii care ma inspira pentru ca ati dovedit ca impreuna cu dorinta si perserverenta se poate realiza orice. Bucurati-va de succesul filmului, pentru ca este cu adevarat un film de succes, mai ales pentru noi aromanii

Remus

Toma felicitari ptr film .

Ciprian

Salut, Toma, Eu nu am cont pe numele meu, asta e un cont fictiv, insa vreau sa-ti spun ceva: eu rad rar si plang si mai rar, insa la filmul tau am plans mult si-am ras mult. Eu nu mai am cu cine sa vorbesc armaneste acasa. Am vazut filmul deja de 2 ori si mi-a creat niste flashbackuri la tata, la bunici de cu greu mi-am stapanit plansul. Nu vreau sa folosesc cuvinte mari, insa retine ca ai facut un lucru mare. Au fost unele scene de o puritate si de o incarcatura emotionala care-ti fac cinste. Voi cumpara DVD-ul si-l voi folosi pentru a ma reintoarce in timp, la ai mei. Iti urez multa sanatate si noroc!

Cristi

S-banedz Toma,s-adari s-alti filmi,si s-nu agarsesti hoara di-u fudzisi…cum dzati canticu:Kogalniceanu-i hoara mea,La tini acriscui mari,La tini avui cripari s-ghineti,Cum cati om masi ari…

Carmen

M am simtit bine ca am inteles tot filmul fara sa apelez la subtitrare, deci ce am invatat de la parinti, bunici, nu voi uita niciodata. M am regasit in unele scene, altele le am vazut in jurul meu in timp si DA, asa suntem noi, fiecare scena reprezinta adevarul despre noi. ITI MULTUMIM !!!

Alecu

Waw !am vazut filmul.e putin spus filmul.sunt contemporan cu un punct de cotitura in evolutia armanilor,pt ca odata cu filmul tau s’a deschis un nou capitol din istoria noastra.ti’ai castigat locul in istoria noastra.se va vorbi de la Alexandru Macedon la Toma Enache.felicitari mi’a placut f mult.intradevar m’am simtit arman !ma bucur ca sunt contemporan cu tine !

Andreea

Am fost si la premiera filmului, vineri seara in Maritimo, filmul a fost genial si merita vazut de 100 de ori. Felicitari!

Alina

Felicitari pentru film si sa nu va opriti aici … o zi frumoasa plina de surprize

Corina

Ma bucura conectarea si aici, Toma! Felicitari inca o data pentru film, a fost o placere sa fiu alaturi de Dragos la premiera.O zi cat mai frumoasa!

Adrian

Felicitari pentru film! Pot sa-ti spun ca in jurul meu, rude prieteni au apreciat foarte mult filmul. Si mie mi-a placut mult, muzica, tot ce a tinut de substanta aromanilor – intalniri, relati de familie – si finalul…. ideea ca “vrearea” este adevarul universal!

Nicu

Filmul a fost o mare incantare,ne-am bucurat de el cu toata familia. Asa este, nu esti faimos dar esti…un mare Armân!

Costel

Sa ai putere sa nu te opresti cu filmul armanesc aici! Armanamea trebuie sa o prezinti si in alte scenarii! O faci nemaipomenit!

Sirma

Filmul a fost o mare redesteptare a spiritului nostru armanescu !Felicitari !

George

Salut Toma,felicitari pentru film.Foarte frumos si reusit.

Dany

Tin sa va anunt ca am reusit sa ajung in aceasta seara la cinema…mi-a placut foarte mult filmul!Felicitariiiiiii si mult succes in ceea ce vreti sa realizati!

poza toma lansareIleana

Buna, Toma,felicitari pentru film!o sa scriu acum..la cald.Am fost impresionata..mai ales de limba si de prestatia ta!ce sa mai spun de rest..metafora frumoasa tot filmul..i-am recunoscut pe armani..asa cum sunt ei ..si cu bune si cu rele!o experienta interesanta..si chiar daca pare un happy end..emotionanta ..orbirea!Ma bucur ca te cunosc si ca pot sa-ti impartasesc trairile astea…ce sa-ti urez?Ramai cum esti..lupta pentru ceea ce crezi..rad si acum cand imi amintesc..cum tot repeti obsesiv in film..un copil,doi copii…frumos! rascolitor filmul, mai ales pentru armani..toate cele bune!

Mandil

Buna seara sunt din Macedonia- Krusevo ,director de imagine, apsolvent al facultati de film din Bucuresti si inainte de toate Arman. Incatnat de ultimul film al dumneavoastra!

Vichi

Mii si mii de felicitari. nu sint cuvinte pentru a va multumi, maestre,nu sint cuvinte pentru a va spune cit de mult va iubim, pentru ce ati facut pentru neamul nostru armanesc.Dumnezeu sa va aiba in paza.un mare regret insa vine spre dumneavoastra din Timisoara,noi nu ne putem bucura inca de filmul facut pentru noi, dar vom merge cu siguranta la Arad, caci in Timisoara nu ruleaza inca. Maestre , mii si mii de multumiri din tot neamul arminesc din Banat.

Oana

Felicitari,felicitari,felicitari!!!!Ffff fain filmul!!!!

Am varsat si o lacrima,doua..!Seara frumoasa

Diana

buna seara! Felicitari pentru film !! Un film superb si de exceptie !! As dori si eu sa stiu daca se poate cum se numesc melodiile din film !! O seara buna!! S-bâneadză ARMÂNAMEA! Nu hiu faimoasă ama hiu armână!!

Cristi

Nu stiu cum avea sa nu-mi placa, ai o sensibilitate aparte pe care ai transpus-o minunat in film, cu replici geniale, ai avut o poveste superba, dar in special expunerea povestii a fost la superlativ! Totul a fost la superlativ, eu chiar aveam intr-adevar multe asteptari de la film, dupa cate mi-ai tot vorbit despre el, dar aceste asteptari au fost depasite cu mult, cu foarte mult… nici nu iti imaginezi cat de mult am savurat fiecare cadru al filmului, eu sunt foarte pretentios cand e vorba de incadraturi si miscari de camera, dar am fost de acord cu majoritatea cadrelor, in proportie de 97% sa zicem, dar asta nu inseamna ca restul de 3% e gresit, ci s-ar fi putut aborda si altfel, asta e tot. Dar e firesc sa existe si alta viziune pe alocuri. Daca era ceva praf ti-as fi spus, pentru ca trebuie sa fim corecti si sa ne exprimam obiectiv punctele de vedere, dar nu am ce reprosa! Bravo! Toata admiratia! Stiai tu de ce erai asa sigur ca va fi o capodopera! Credeam uneori ca esti si putin subiectiv, de fapt e normal sa fii, insa chiar aveai motive, e genial!

poza toma bucurestiLaura

Bună ziua si felicitări pentru filmul realizat! Desi nu sunt aromânca, am fost extrem de curioasă sa văd cum cultura si tradiția poporului aromân au fost transpuse pe peliculă! Încă odată felicitările mele si astept, poate, o continuare a povestii de iubire intr-un nou film!

Dorin 

Salut Toma, felicitări pentru film, mi-a plăcut enorm. Am luat gasca de pe frasari si la ora filmului, străzile din Pipera erau goale.

Ideea filmului este extraordinara si as vrea la următorul film sa te ajut si eu.

Diana

Buna, Toma! Felicitari ptr tot ceea ce ai realizat! Am vazul filmul si pot sa spun ca m-a emotionat pana la lacrimi, ca pe multi altii, probabil!

Felicitari inca o data, si la tot mai multe filme de genul acesta!

Alexandru

Sunt mandra de nu mai pottt de dvs. , de film si va multumesc pt ca ati accentuat si mai mult curajul pe care il aveam , oricum! Eu studiez antopologia si ma gandeam, in timpul filmului, ca as putea realiza lucrarea de dizertatie in zona legata de aromani:)

 Carmen

Sunt convinsa ca ati primit multe felicitari, dar nu ma pot abtine sa nu va felicit si eu pentru filmul realizat, chiar mi a stors vreo doua lacrimi si nu plang usor, dar am inteles mesajul filmului si din pacate aveti dreptate.

 Luiza

Buna Toma, am fost sambata la film! Am lacrimat de la inceput pana la sfarsit Filmul este ca o patura mitoasa in care asa cum sunt firele impletite asa ai impletit tu in film metafore, simboluri si sugestii! Este un semnal di alarma pentru noi să ajungem sa spunem in curand ca in film “ Armanamea n-a trait niciodata”.

Mihai

Salutare Toma,

In primul rand vreau sa te felicit pentru film. L-am vazut de 2 ori. Prima data mi-am dus iubita la film (ea nefiind aromanca) si apoi am mers cu parintii mei. Am si eu o intrebare pe care mi-a pus-o prietena mea si la care nu am putut sa-i dau un raspuns. De ce era tatal lui Toni asa suparat pe el si zicea ca il face de ras ? Si de ce se limita el doar la vorbitul limbii in familie ? Era cumva din cauza regimului comunist ?

Multumim pentru minunatul film ! Vrem si o parte a 2 a !!!

Nicoleta

Felicitari pentru filmul realizat! Mi-a placut!

George

Sâ ni bânedz frate! Adrasi un filmu multu imsat! S-ti ia haraua!

Flori

A fost superb filmul m-a emotionat pana la lacrimi dar a avut si umor a trecut atat de repede l-as revedea de 100 de ori bravo!

Horatiu

Felicitări. Ti-ai asigurat un loc în istoria culturii aromâne si în cinematograful european

poza publicCarmen

Ma bucur ca fetita mea de 9 ani a insistat sa mergem la film cat mai curand si iti multumesc pentru “furnicaturile” care le am simtit in timpul filmului, iar melodia de final este pe sufletul meu. Matusa mea s a inchinat in timpul filmului si a zis “Sa I dea Dumnezeu sanatate acestui om, am trait sa o vad si pe asta!”

Elena

Premiera de la Bucharest a frost fff frumoasa dar mi a parut f rau CA nu am putut face o poza cu tine so cu your lovely wife. Via doresc ,mult succes in tot ceea ce faceti si imbireata

Teodora

Domnule Enache , vreau sa va felicit din tot sufletul pentru acesti film, mi-a depasit orice asteptare . Sunt mandra ca sunt aromanca si sunt mandra de dumneavoastra . Sper sa ne mai oferiti multe surprize frumoase !!!

Alexandru

buna seara, am vazut filmul dumneavoastra si am vrut sa va felicit personal atat pentru prestatia din film cat si pentru regie. Felicitari si la cat mai multe !

Dan

Salut Toma felicitari in primul rand pentru film mie personal mi se pare reusit si astept cu nerabdare urmatorul film….o intrebare totusi de unde pot face rost de coloana sonora a filmului este bestiala.

Ecaterina

Toma….filmul a fost ca un vis frumos care s-a terminat prea repede.Nu as mai fi plecat din sala! As fi vrut sa dureze ore in sir. M-a coplesit …si acum am pielea de gaina! FELICITARI din tot sufletul! BRAVO! Sa dea Dumnezeu sa ajungi la Oscar! Vorbesc serios…merita…Multumesc..datorita voua am trait o seara minunata!

Nicoleta

Toma felicitari pt tot, este impresionant filmul, la fel si tu, actorii, poate vor urma si altele,nu se stie niciodata! sunteti de poveste!!!!!seara buna:)))))

 Ioana

Buna, Toma!:) Am fost aseara cu colegele mele la film, a fost sala plina si de romani si de armani si toata sala a aplautat la sfarsit, nu mai erau bilete si noi nu am putut face rezervare. Prietenelor mele le-a placut mult si dupa m-au pus sa le invat si pe ele armaneasti ca sa vorbim intre noi.:)) Felicitari, a iesit un film super.

Doina

Un film care mi a mers in suflet , si copilului deasemenea, o combinatie intre o aromanca, subsemnata si un oltean , seara buna !

Anca

Felicitari!prea frumos filmul.l-as mai vedea de o mie de ori.

Luminita

Felicitari, Toma! Un altfel de film si un eveniment de exceptie!

Luminita

Am vazut reclama filmului intamplator,m-a impresionat,era timpul sa apara un astfel de film,nu sunt aromanca,dar am ceva prieteni aromani si sunt oameni adevarati!Felicitari!

Diana

felicitari sincere! am varsat niste lacrimi! multumesc mult pentru invitatia la premiera. si a fost de vis!

Mariana

Felicitari,un film reusit mult succes in proiectele viitoare

Marilena

Felicitari pentru daruire, perseverenta si reusita! Cel mai bun exemplu pentru “visele pot deveni realitate”! Multumim!

Elda

am vazut, am fost la afi mall,a fost extraordinar,felicitarii!!!!

Tasi

Ohoooo ,am fost sambata, am plans ai fost exceptional ! Mesajele codate ale filmului sunt foarte profunde chiar vroiam sa scriu un articol despre asta ca multi au inteles ca “armanamea” este numele unei fete dar tu ai personificat intr-o fata intreaga armaname.

“Nu sunt faimos, dar sunt aromân” este “în mâinile şi mintea spectatorilor”

tomaRegizorul şi scenaristul Toma Enache, care şi-a lansat la Bucureşti, joi, 24 octombrie, primul lungmetraj în dialectul aromân, “Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, a spus că filmul este “împlinirea” unui vis al multor aromâni, relatând că a clădit povestea timp de zece ani şi că s-a bucurat de fiecare rând scris în scenariu.

 Premiera de gală a filmului “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” a avut loc joi seară, la CinemaPRO din Capitală, în prezenţa regizorului Toma Enache, a fotomodelului Linda Croitoru şi a celorlalţi membri ai echipei lungmetrajului. Pe covorul roşu au păşit de la aromâni îmbrăcaţi în costume tradiţionale până la aromâni celebri.

 ”Aş dori să mulţumesc pentru că acest film este efortul, dorinţa şi împlinirea unui vis al multor aromâni, nu numai de ieri, nu numai de azi, ci cred eu dintotdeauna, de la fraţii Manakia şi până acum, cred că au fost mulţi care s-au gândit că ar trebui să facem un film în aromână. Tradiţia se reînnoadă după 100 de ani”, a declarat Toma Enache, înainte de proiecţia filmului.

Pseudokynematografikos – sau despre cum a fi “faimos” deranjeaza mai mult decat a fi “armân”!

prin Silviu Macrineanu

Filmul m-a prins de la primele cadre, imaginea este de o calitate speciala, iar muzica lui Stelu Enache sună extraordinar ca muzica de film. Asa se face ca timp de aproape doua ore am stat nemiscat in scaunul incomod de la Tomis Mall, mai mic parca si decat cel de la Tico. Prins de emotie pe alocuri, hohotind cateodata, zambind melancolic la unele cadre, si – de ce sa nu recunosc – cu nodul in gat la altele.

La final am iesit impresionat, atat de atmosfera si de ideea filmului, cat si de faptul ca in sala erau multi tineri de 18-25 ani, care reactionau participativ adeseori in timpul filmului, la scenele vorbite in graiul maiei si al papului.

[…]

Toma Enache ne-a transmis prin filmul sau o multitudine de idei si simboluri, mai usor sau mai greu descifrabile. Mi-a placut enorm faza din deschidere cu afroamericanul care canta: Tumbe! Tumbe!, si care spunea auditoriului de la Kodak Theatre: “Nu stiti cine sunt aromanii? Stati linistiti, nici ei nu stiu!”. Un reprezentant al unui neam dezradacinat, dus pe alte meleaguri si cu identitatea de limba si cultura pierduta, vorbeste despre un alt neam, care este in pericol sa pateasca acelasi lucru. Brrr, m-a trecut fara sa vreau un fior la faza asta din film.

[…]

In concluzie, pentru ca scriu la o ora tarzie, as spune doar ca – la capatul unui deceniu de framantari intense, Toma Enache a gasit Armanamea.

Oare armanamea l-a gasit pe Toma?

http://lasteaua.ro/stiri/

Articole, Film

PREMIERA – Regizorul Toma Enache le-a prezentat baimarenilor primul film realizat in limba aromana

PREMIERA – Regizorul Toma Enache le-a prezentat baimarenilor primul film realizat in limba aromana (VIDEO)

12:05:31 17 februarie 2014  | autor:  Tania Purcaru
Toma EnacheVezi VIDEO
Vezi
VIDEO
Seara de gala la Teatrul Municipal, la premiera filmului “Nu sunt faimos, dar sunt aroman”. Zeci de baimareni au fost prezenti duminica, 16 februarie, la evenimentul organizat de Rotaract Baia Mare. La premiera din Baia Mare a fost prezent regizorul Toma Enache, dar si a altor actori, protagonisti ai povestii lui Toni Caramusat.
Vizibil emotionat si atent la reactiile spectatorilor, Toma Enache a marturisit ca Baia Mare si Maramuresul ii sunt locuri dragi, unde vine mereu cu drag pentru a-si promova realizarile cinematografice.

„Sunt extrem de onorat ca ma aflu aici, in aceasta seara. Se pare ca este o traditie, cam in aceeasi perioada am fost anul trecut cu «Erotopoetica», acum doi ani cu «Ianca», am trecut pe aici cu aproape toate spectacolele pe care le-am facut”, a spus, pe scena Teatrului Municipal, Toma Enache.

„Nu sunt faimos, dar sunt aroman” spune povestea lui Toni Caramusat, filmul fiind o drama romantica. Pelicula descrie calatoria unui regizor, ajuns faimos in America, in cautarea adevarului absolut despre originea neamului sau. Legenda spune ca acest adevar, intruchipat intr-o jumatate de harta, este purtat de Armanamea, ultima descendenta din neamul aromanilor. 

Spectatori Teatrul Municipal

„Un regizor, Toni Caramusat, care ajunge faimos, datorita premiului pe care il ia cu filmul «Doisprezece adevaruri incontestabile despre aromani si limba lor», pleaca sa isi promoveze filmul in tarile din Balcani, unde traiesc aromanii si, in acelasi timp, sa o caute la Armanamea, cea care, conform mitului, poarta jumatatea de adevar pe care el o cauta, jumatatea de harta care, odata gasita, ar aduce la iveala cel de-al 13 adevar incontestabil despre aromani si limba lor”, a povestit Toma Enache.

Regizorul, care este totodata si actorul care il intruchipeaza pe Toni Caramusat, a marturisit ca povestea aceasta l-a „bantuit” aproape 10 ani, pana sa ajunga pe marile ecrane.

M-am gandit si m-am framantat vreo 10 ani de zile cum sa fac o poveste care sa ajunga la sufletul spectatorului. Asta e tot ce mi-am propus, sa spun o poveste pe care sa o spuna spectatorii, sa vibreze la ea si sa se recunoasca in film”, a declarat Toma Enache.

Filmul a fost foarte bine primit de catre publicul baimarean, care a apreciat atat povestea lui Caramusat, cat si farmecul limbii aromane. „Mi-a placut foarte mult modul in care s-a expus ideea esentei limbii si a unui popor, modul in care trebuie sa intelegem aspectul nationalitatii si sa privim dincolo de anumite etici, pentru a reusi sa perseveram si sa mentinem vie flacara unui popor”, a marturisit o tanara spectatoare, Evelyne Cusner.

„Un film foarte interesant si, dupa parerea mea, cu o semnificatie simbolica deosebita, intr-un fel fiind o parabola a iubirii. Mai mult decat atat, filmul se poate citi si intr-o alta grila, un imn pentru limba aromana si pentru cultura armaneasca”, a declarat un alt spectator impresionat de mesajul peliculei, Stefan Maris.

Premiera filmului „Nu sunt faimos, dar sunt aroman” a avut si un scop caritabil, banii stransi din incasari urmand sa fie folositi pentru reabilitarea si renovarea Teatrului de Vara din Baia Mare.

A fost un lucru absolut exceptional, pentru noi, care ne aflam la cel de-al doilea proiect pentru reabilitarea Teatrului de Vara. Initiativa de a-l aduce aici pe Toma Enache ne-a apartinut, iar regizorul a primit-o cu drag. Ne bucuram ca a fost aici si ca ne ajuta pentru cultura baimareana si speram la cat mai multe evenimente impreuna cu el”, a declarat presedintele Rotaract Baia Mare, Irina Lesiu.

 

 

http://www.emaramures.ro/Stiri/94003/PREMIERA-Regizorul-Toma-Enache-le-a-prezentat-baimarenilor-primul-film-realizat-in-limba-aromana-VIDEO-

Articole, Film

Nu sunt faimos, dar sunt aroman, din 25 octombrie in cinematografe

Nu sunt faimos, dar sunt aroman, din 25 octombrie in cinematografe

18/09/2013

Lungmetrajul care marcheaza debutul lui Toma Enache in regia de film, dar si o premiera in industria cinematografica romaneasca, filmul Nu sunt faimos, dar sunt aroman va ajunge pe marile ecrane din 25 octombrie, fiind distribuit de MediaPro Distribution.

Regizor artistic, actor si poet, Toma Enache realizeaza un proiect cinematografic unic in tara prin dialogurile in exclusivitate in limba aromana, echipa de actori si realizatori formata aproape integral din aromani si printr-o poveste romantata, centrata pe originile poporului aroman.

O productie cinematografica independenta, filmul Nu sunt faimos, dar sunt aroman, are un buget de aproximativ 360.000 de euro, finantarea acestuia provenind in totalitate din surse private.

Nu sunt faimos, dar sunt aroman (Nu hiu faimos ama hiu arman) este o drama romantica ce descrie calatoria lui Toni Caramusat, un regizor faimos, pornit in cautarea adevarului absolut despre originea neamului sau.

Mitul spune ca acest adevar e purtat de Armanamea, ultima descendenta din neamul sau. Toni se intalneste cu fete din intreaga lume, cu speranta ca soarta ii va scoate in cale adevarul si femeia la care viseaza. Le va gasi? si, daca da, cu ce pret?

Cunoscut indeosebi pentru succesele sale la teatrul radiofonic, Toma Enache  a mai realizat atat piese de teatru in aromana ca „Lali Nida s-ampuliseashti cu stranghilji”, „Tenda” sau „Secta a muljeriloru”, cat si in limba romana: „Pluralul englezesc”, „Richard al III-lea”, „Mincinosul”, „O noapte furtunoasa” sau „Alcesta”.

Distribuit de MediaPro Distribution, filmul Nu sunt faimos, dar sunt aroman va avea premiera pe 25 octombrie in cinematografele din toata tara.

http://www.cinemapro.ro/gossip/stiri/nu-sunt-faimos-dar-sunt-aroman-din-25-octombrie-in-cinematografe

 

 

Articole, Film, Video

Trailerul primului film aromân, urmărit în 45 de ţări

 

PREMIERĂ. Pelicula va apărea în cinematografe în toamna acestui an, dar data exactă nu este încă stabilită.
Trailerul primului film aromân, urmărit în 45 de ţări
24 Iulie 2013

Premiera filmului va avea loc în toamna acestui an.
Aproape 10.000 de persoane de pe toate continentele au urmărit secvenţele din pelicula ”Nu sunt faimos, dar sunt aromân”.

Primul lungmetraj realizat în aromână, ”Nu sunt faimos, dar sunt aromân” (”Nu hiu faimos ama hiu armân”), va avea lansarea în toamna acestui an. Probabil în octombrie, spune regizorul Toma Enache, dar data nu a fost încă stabilită. Până atunci, au apărut primele reacţii ale publicului, care a putut să vadă afişul fimului, postat pe o reţea de socializare, dar şi trailerul, pe youtube.com.  Pagina de Facebook  a filmului a fost vizitată  de peste 30.000 de de persoane în ultima săptămână, iar trailerul a avut, în numai câteva zile, aproape 10.000 de vizionări, din 45 de ţări. ”Sper din tot sufletul că publicul să vină în număr mare la acesta premieră, unică în istoria cinematografiei: un film artistic vorbit în aromână, o limbă veche de peste 2000 de ani. Filmul este subtitrat în limba română şi are la baza o poveste de dragoste între regizorul Toni Caramuşat şi o faţă misterioasă, numită Armânamea. Vorbim despre o drama romantică”, a declarat regizorul, Toma Enache. Acesta fost ajutat de o echipă entuziastă de specialişti şi actori. ”Aş aminti imaginea deosebită, realizată de Alexander Sachs(Germania), coloana sonoră inspirată, semnată de Marius Leftarache (cu inserţii muzicale din melodiile celor mai importanţi compozitori şi cântăreţi aromâni), grafică excelenţă semnată de Călin Bogdacenco, montajul Ruxandrei Mihai, interpretarea actorilor din rolurile principale Lică Gherghilescu-Tanaşoca, Linda Croitoru, Teodora Calagiu-Garofil, Rudy Rosenfeld. Nu în ultimul rând aş aminti prospeţimea şi talentul tuturor tinerilor prezenţi în diferite momente, în cele peste 45 de locaţii ale filmului! Cred că după vizionarea trailerului sunt suficiente motive pentru a merge la acest film a cărui idee a adunat în preajma să zeci de sponsori, sute de donatori şi mii de aromâni!”, a mai spus Toma Enache.Rolul principal feminin este interpretat de un top model de origine aromână care trăieşte şi lucrează în Hollywood, Linda Croitoru, iar cel masculin al lui Toni Caramusat, de Toma Enache. Din distribuţie fac parte: Lică Gherghilescu Tanasoca, Teodora Calagiu Garofil, Rudy Rosenfeld, Camelia Şapera, Mara Panaitescu, Alina Mantu, Ana Donosa, Anca Manolescu, Take Florescu, Cristina Cabel,Sorin Saguna,Geo Dnescu.  Circa 80% dintre cei implicaţi au descendenţă aromână. Chiar dacă nu ştiau să vorbească în aromână, toţi actorii şi-au învăţat rolurile profesionist.  Filmul va rula în toate ţările balcanice în care locuiesc aromâni şi va fi subtitrat.Povestea a început în 2011

Povestea filmului a început cu mai mulţi ani în urmă, când Toma Enache s-a hotărât să realizeze primul lungmetraj în aromână. Filmările au început în 2011, în staţiunea Mamaia. A urmat o perioadă dificilă, în care principala problemă a fost strângerea de fonduri. S-a filmat în România, dar şi în Los Angeles, pe Walk of Fame şi la Kodak Theatre, în Macedonia, Grecia, Albania şi România, în Constanţa, Bucureşti şi Peştera Ponicova.

 

Articole, D'ALE CARNAVALULUI, Pe scena, Spectacole regizate

D’ale carnavalului – regia Toma Enache

Ne-am propus un spectacol în care să îmbinăm armonios textul clasic și spumos al lui Caragiale cu situații din carnavalul zilelor noastre. Vrem să descoperiți talentul, energia și creativitatea actorilor tineri dublate de talentul, ingeniozitatea și experiența unor actori de marcă. Vă invităm la “D’ale Carnavalului”! Noi vă oferim o mască în bal și vă așteptăm cu chef de teatru. Șampania din partea actorilor! … Și veți vedea de ce… pentru că se înțelege că este o încurcătură! Al vostru adorant, TOMA ENACHE

Toma Enache

20 de spectacole memorabile ale ultimilor 20 de ani

Şi timpul trece… Acum 20 de ani veneam în Bucureşti ca orice tânăr “cu traista în bâtă , şi viaţa nu-mi părea urâtă”. Şi partea finală nu s-a schimbat nici acum. Să scrii pe un blog poate fi un lucru uşor sau unul foarte greu. Dacă te gândeşti că împărtăşeşti ceea ce scrii şi unei lumi virtuale, lucrurile se schimbă. Totul devine mai complicat. Dialogul virtual poate conecta frustrări şi opinii pe care dialogul real, palpabil, nu prea e în stare să le aţâţe oricât s-ar strădui. Dar şi vorbele mari se aruncă cu un extaz în care realul păleşte. În virtual, de la înjurătură la genialitate e diferenţă doar de un click! De la Andrei Pleşu la cel care ar vrea să fie ca domnul Pleşu e, din nou, diferenţă doar de un click! Vreau să încep anul optimist şi să vorbesc despre lucruri frumoase. Acum 20 de ani, deveneam un spectator de teatru pasionat. Îmi place să cred că un spectator care a stat cuminte, pe scaun la marginea scenei si nu a ratat mai nimic din tot ce s-a jucat în teatrele din Bucuresti  în tot acest răstimp, ar putea spune cate ceva despre ceea ce a văzut timp de 20 de ani. Adică cam tot ce se putea vedea în Bucureşti, fie că erau spectacole din repertoriul teatrelor locale, din cadrul unor festivaluri sau producţii independente. După 20 de ani, mă întreb şi încerc să-mi amintesc şi să ierarhizez amintirile, într-un „Top 20” al spectacolelor memorabile, nu al spectacolelor foarte bune sau bune, care au fost si ele foarte multe. E un  prilej să mă bucur încă o dată de ele, reamintindu-mi momente din acele piese si sa-mi declar public emoţia pe care mi-au produs-o  atunci când le-am văzut, precum şi preţuirea pentru cei care le-au regizat. Propun, cum am mai spus, un „Top 20” al spectacolelor memorabile pe care le-am văzut în ultimii 20 de ani. Ordinea poate fi aleatorie, dar a fost mai simplu sa grupez spectacolele care aveau acelaşi regizor: Fedra, Danaidele, Faust, Titus Andronicus – regia Silviu Purcărete Trilogia antică , Livada de vişini – Andrei Şerban Poveste de iarna, Iluzia comică – Alexandru Darie Ghetou, Visul unei nopţi de vară – Victor Ioan Frunză Chira Chiralina, Şase personaje în căutarea unui autor – Cătălina Buzoianu Richard al II-lea , Caligula – Mihai Maniuţiu Au pus cătuşe florilor – Alexander Hausvater Puricele – Horaţiu Mălăiele Azilul de noapte – Horea Popescu Toujours L’amour – Dan Puric Numele Trandafirului – Grigore Gonţa Sex,Drugs & Rock‘n Roll – Florin Piersic jr. Dintre spectacolele străine, memorabile mi s-au părut : Strada Crocodililor – regia Simon McBurney Gaudeamus şi Stele în lumina dimineţii – Lev Dodin Macbeth – regia Eimuntas Nekrosius La fel de memorabile sunt şi interpretările actorilor din rolurile importante ale tuturor acestor piese. Şi timpul trece…

Citeste mai mult: adevarul.ro/cultura/teatru/20-spectacole-memorabile-ultimilor-20-ani-1_50e6ffc8596d72009172eb23/index.html

Janka, Pe scena, Toma Enache

Sală arhiplină la Teatru pentru răscolitorul monolog „Janka”

Sală arhiplină la Teatru pentru răscolitorul monolog „Janka”

Scris de Vasile Andreica, 30 septembrie 2012 
 
Maia Morgenstern la Satu MareMaia Morgenstern la Satu Mare

 Sala Mare a Teatrului de Nord a devenit neîncăpătoare în această seară, sute de sătmăreni adunându-se s-o admire pe marea actriţă Maia Morgenstern în monologul inspirat de scrisoarea-confesiune a sighetencei Janka Festinger, supravieţuitoare bravă a Holocaustului.

Spectacolul a fost scris de un specialist în ale teatrului, Oscar Speace, fiul Jankăi, regizat de Toma Enache şi tradus de jurnalistul Ioan J. Popescu, prezent în preambulul serii. Montajul video cu imagini din viaţa eroinei şi din experienţa dramatică a lagărului Auschwitz a fost realizat de Cristian Săndulescu, iar ilustraţia muzicală, discretă şi percutantă, de Patricia Pundrea.

Timp de aproape două ore Maia Morgenstern a purtat publicul prin labirintul de emoţii şi amintiri evocat de Janka în lunga ei scrisoare. Într-o regie care a pus accentul pe calităţile vocale ale actriţei, limitând mişcarea scenică la strictul necesar, arta ei dramatică a strălucit în tremolo-urile memoriei afective, puse în contrapunct, inspirat, cu tonul aspru şi milităros cu care scenele halucinante de lagăr au fost evocate şi rostite. Chiar şi micile duioşii familiale cu tentă uşor comică au fost temperate, arătând cum cei cinci ani pierduţi şi-au lăsat o amprentă de neşters pe sufletul acestei femei. Insertul video final ne-a părut că supralicitează drama, dar ieşirea Maiei, brusc gârbovită, pe întrebarea cheie „Oare mai are cineva neovie de scrisorile astea?”, a pus un punct inspirat, cu deschideri, spectacolului.

Aplauzele au fost pe măsura festinului actoricesc oferit, şi suntem siguri că suma strânsă de Clubul Rotary în beneficiul copiilor cu autism este şi ea remarcabilă.

EROTOPOETICA, Pe scena, Spectacole regizate

Toma Enache şi Jezebel au încântat sighetenii aseară, la spectacolul “Erotopoetica”

Aplauze

Aplauze
 

Toma Enache şi Jezebel au încântat sighetenii aseară, la spectacolul “Erotopoetica”

vineri , 7 sep 2012, ora 17:54       de Ioniţa Ilieş       Social

Regizorul şi actorul aromân ,Toma Enache , împreună cu interpreta Jezebel, au ridicat în picioare toată sala, aseară, la spectacolul „Erotopoetica”. Atât iubitori de teatru, cât şi de muzică, s-au adunat la Şcoala de Muzică “George Enescu” din Sighetu Marmaţiei, pentru a se bucura din nou de prezenţa celor doi artişti, pe scena sigheteană.

Peste 150 de spectatori au luat parte la ineditul spectacol marca Toma Enache. Cu versuri de la Eminescu, până la Baudelaire şi cu muzică de la Maria Tănase, până la Edith Piaf, cei doi artişti, împreună cu o muză extrem de talentată, actriţa Oana Dragnea, au reuşit să ridice în picioare întreg publicul. Spectacolul a început cu un moment muzical,susţinut de Jezebel, acompaniată la pian şi fierăstrău.

Show-ul a continuat cu un moment teatral susţinut de către Toma Enache şi Oana Dragnea, moment poetic care a ţinut publicul cu sufletul la gură, împletit cu muzică de calitate.

Cei doi artişti s-au bucurat enorm că publicul a reacţionat cu aplauze şi a înţeles mesajul transmis prin poezie, imagine şi muzică. “Ne-am simţit aşa cum a fost şi publicul, extraordinar, aşa ne-am simţit şi noi. Când simţi că ceea ce vrei să transmiţi şi ceea ce ţi-ai propus să transmiţi, ajunge la public, nu poţi decât să fii încântat. Ce este important, e publicul, care simte şi reacţionează. Sunt încântat că mă întorc aici după spectacolul „Ianka”, un public la fel de cald şi primitor şi sperăm să mai revenim”, a spus Toma Enache.

De asemenea şi Jezebel ne-a declarat faptul că a fost încântată să revină pe scenă alături de sigheteni:  “Emoţie şi bucurie, a fost o onoare şi o plăcere să fim alături de voi în această seară, ne-am bucurat din suflet să revenim şi de asemenea ne dorim, sperăm că va reverbera în sufletele voastre această seară”.

Cei doi artişti au încântat publicul timp de mai bine de 1 oră, timp în care spectatorii au fost numai ochi şi urechi. Acest spectacol a fost organizat de către Clubul Rotaract.

EROTOPOETICA, Pe scena, Spectacole regizate, Toma Enache

„Erotopoetica”, teatru poetico-muzical

„Erotopoetica”, teatru poetico-muzical

De Silvia Dumitrache 30.07.2012 @3:57 pm

 

„Erotopoetica”, teatru poetico-muzical

Trei în unu: teatru, poezie, muzică, aceasta este reţeta spectacolului Erotopoetica de Toma Enache, de la Godot Café-Teatru, oferind aşadar ingrediente suficiente chiar şi pentru cei mai pretenţioşi. Mixajul de versuri de poezii din autori bine-cunoscuţi, români sau străini, precum Eminescu, Arghezi, Blaga, Baudelaire, alternează cu interpretări melodice la fel de faimoase, repertoriul fiind „de la Maria Tănase la Edith Piaf”. Spectacolul, realizat de Toma Enache, este armonios completat cu o serie de proiecţii video (Cristi Săndulescu), aducând pe fundal imagini ce reproduc portrete de femei din diferite stiluri din pictură, de-a lungul timpului, ajungând până la o succesiune de fotografii, majoritatea reflectând portrete din interbelic sau scene specifice epocii.

Interpreţii din acest spectacol au, fiecare, o poveste specială: Toma Enache nu este doar regizor, ci şi poet, actor, jurnalist, iar în traseul său a trecut de la zootehnie la regie teatru şi apoi la actorie, dedicându-şi multe proiecte teatrului şi chiar filmului în aromână. Jezebel – Izabela Barbu (acompaniată, în acest spectacol, de Puiu Pascu – claviaturi, Mihai Melinescu – chitară, Lucian Maxim – percuṭie) a fost, până la 40 de ani, în domeniul bancar, ajungând chiar director de bancă, renunţând însă la siguranţa carierei sale – se pare că niciodată nu e prea târziu – pentru adevărata ei pasiune, muzica. Acum o puteţi vedea frecvent în La Historia, dar şi în Gyuri’s pub.

În partea de poezie a spectacolului, Toma Enache oferă o interpretare dramatică din versuri care au la bază ideea de iubire , cu toate trăirile pe care le experimentează cel care iubeşte: pasiune, dezamăgire, aşteptare. Iubirea te face să te simţi „contimporan cu fluturii/ cu Dumnezeu”, cum spunea Blaga, să o vezi pe ea „frumoasă ca umbra unei idei”, aşa cum descria Nichita Stănescu, „e frumoasă, se-nţelege/… Ca copiii are haz, Şi când râde face încă şi gropiţe în obraz… Nu e mică, nu e mare, nu-i subţire, ci-mplinită/, Încât ai ce strânge-n braţe – numai bună de iubită” (Eminescu), dar „când am dus-o pe cărare/ am crezut că-i fată mare/ da’ şi eu – ce minte proastă! – n-am bunghit că e nevastă” (Miron Radu Paraschivescu).

De la jumătatea spectacolului, trecând la versuri de Marin Sorescu, tonul pasional se mai domoleşte, înlocuit de unul mai interiorizat, mai meditativ, conştiinţa trecerii timpului întunecând rătăcirile în plăcerile concrete:

Mi s-a omorât timpul,

onorată instanţă.

Când mă întorceam eu voluntar
Din război,
Am băgat de seamă
Că timpului meu îi fuseseră amputate
Inima, gura şi fruntea.”

Şi, după ce timpul este pus „să facă zile-chin, zile-lacrimi, zile-maşină, zile-bou”, în final, rămâne senzaţia că până şi moartea poate fi furată.

Ritmul viu al spectacolului este menţinut de alternarea de versuri meditative cu cele care vorbesc despre concret, despre pământ şi iubire. Aşadar, ca şi cum ar încerca să fugă din nou de sentimentul rispirii vieţii, poetul se aruncă în elementar, pe versuri de Tudor Arghezi (Mirele):

Păşunea mea tu să fii
Cu păpădii.
Eu să fiu boul tău alb şi nevinovat
Care te-aş fi păscut şi te-aş fi rumegat,
Pe înserate,
Pe copitele îngenunchiate.”

Tumultul se stinge apoi, poetul capătă din nou starea necesară contemplaţiei: „Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud
cum se izbesc de geamuri razele de lună”, pentru ca, imediat, să devină iar pasional:  „Se sărută, ah, se sărută, se sărută/tinerii pe străzi, în bistrouri, pe parapete,/se sărută întruna ca şi cum ei înşişi/ n-ar fi decât nişte terminaţii
ale sărutului” (Nichita Stănescu). Efuziunile acestea se sting, îndreptând din nou gândurile către procesul nemilos al stingerii: tot Nichita – „Eu mor cu fiecare lucru pe care îl ating”.

Spectacolul se încheie pe versuri de Geo Bogza:

Orice om pe care nu pot să-l iubesc este pentru mine un
izvor de adâncă tristeţe.

Orice om pe care l-am iubit şi nu pot să-l mai iubesc
înseamnă pentru mine un pas spre moarte.

Atunci când n-am să mai pot iubi pe nimeni, am să mor.

Voi, cei care ştiţi că meritaţi dragostea mea, aveţi grijă
să nu mă ucideţi.”

În ciuda afirmaţiei făcute de Toma Enache, aceea că cei care nu gustă poezia nu au de ce veni la spectacol, eu cred că Erotopoetica este dedicat nu doar celor care iubesc poezia, ci poate chiar celor care nu empatizează atât de uşor cu acest gen, fiind o invitaţie la redescoperirea unor versuri clasice, unele poate des auzite, dar care, interpretate pe scena unui teatru, capătă din nou prospeţime. Atmosfera boemă este completată de fondul muzical care acoperă aceeaşi temă a dragostei, pe notele melancolice ale şansonetei sau pe cele pline de încrâncenare şi amărăciune din Cine iubeşte şi lasă.

Pe scena, Spectacole regizate

JANKA – PREMIERA NATIONALA – Maia Morgenstern, o “Janka Festinger” care a ravasit pana la lacrimi publicul sighetean

 

Tipareste

Top of Form

PREMIERA NATIONALA – Maia Morgenstern, o “Janka Festinger” care a ravasit pana la lacrimi publicul sighetean.

Maia Morgenstern a oferit o seara de exceptie iubitorilor de teatru prezenti la spectacolul “Janka”, regizat de Toma Enache si jucat in premiera in 6 mai, pe scena salii “George Enescu” din Sighetu Marmatiei. Povestea tulburatoare a sighetencei Janka Festinger, in interpretarea celebrei actrite Maia Morgenstern, a emotionat pana la lacrimi publicul, mai ales ca in sala se aflau si cei doi fii ai eroinei evreice supravietuitoare a Holocaustului, David si Oscar Speace, ultimul important producator de televiziune, scriitor si regizor american. Dupa cum era de asteptat, spectacolul, interpretarea actritei, regia si muzica au smuls ropote de aplauze. 
Povestea vietii Jankai de dinainte si de dupa Holocaust a fost auzita pentru prima data chiar de la cei doi fii ai eroinei evreice, David si Oscar Speace, in cadrul unui documentar artistic. Originara din Sighetu Marmatiei, Janka Festinger a supravietuit Holocaustului, fiind martora a crimelor si ororilor de la Auschwitz. Povestea dezvaluie ce s-a intamplat cand familia ei a fost distrusa, cand nemtii au ocupat Sighetul, iar procesul de exterminare a evreilor avea sa inceapa.

Momentele cumplite ale deportarii, intregul calvar al Jankai, dar si miracolul prin care aceasta a reusit sa supravietuiasca suferintelor inimaginabile prin care a trecut au fost transpuse pe scena intr-o monodrama semnata de regizorul Toma Enache.
Jocul exceptional al actritei Maia Morgenstern care s-a transpus cu usurinta in toate cele trei ipostaze ale vietii Jankai, de dinainte, din timpul si de dupa Hitler, a emotionat pana la lacrimi pe cei prezenti.

“Cred ca in aceasta seara nu exagerez cu nimic sa spun ca publicul a fost ravasit de interpretarea Maiei Morgenstern in «Janka», o Janka care cred a fost cu noi, aici in locul in care s-a nascut. Am simtit o emotie extrem de puternica si de la cei care au fost in echipa tehnica pe care i-am vazut inlacrimati langa mine. M-am uitat sa nu rateze momentele dar au fost impecabili”, a marturisit regizorul Toma Enache. 

Reticenta la inceput din cauza complexitatii rolului, Maia Morgerstern a ajuns sa indrageasca atat de mult personajul si povestea sa, incat actrita a repetat chiar si de 1 mai, ziua ei de nastere, cand a sarbatorit 50 de ani.

“Prima reactie a fost «nu pot acum, nu am timpul fizic, pentru ca miza e prea mare sa-mi pot permite o fusareala» si domnul Toma Enache m-a imbrancit pur si simplu, m-a imbrancit si m-am indragostit, m-am atasat de acest text, de acest spectacol, de forma asta simpla, directa si fara artificii de a prezenta lucrurile”, a spus actrita Maia Morgenstern.

“Janka” a fost jucata in premiera nationala la Sighetu Marmatiei in cadrul unei saptamani pline de evenimente culturale derulate in municipiu si organizate de Clubul Rotary Sighet.

“Am ales aceasta piesa pur si simplu pentru ca e scrisa de urmasul unei sighetence, Janka Festinger cea care a trecut prin lagar si a carei poveste reala a fost spusa de Maia Morgestern. Merita Sighetul o aducere aminte a acelor ani si a trecutului unei femei care a luptat pentru ea si pentru familia ei”, a declarat presedintele clubului Ioan Maris. 

Dupa cum au marturisit organizatorii, spectacolul urmeaza sa fie prezentat in Baia Mare, Oradea, Bistrita sau chiar Bucuresti si Constant
a

 

Marţi , 15 Mai , 2012

Festin teatral la Sighet

de Gazeta de Maramures

Un spectacol impresionant şi o temă impresionantă. Ororile regimului nazist şi drama trăită de milioanele de evrei care s-au confruntat cu coşmarul lagărelor de concentrare au fost transpuse prin piesa “Janka” scrisă de Oscar Speace şi pusă în scenă de regizorul Toma Enache. Piesa a fost jucată în premieră naţională în cadrul săptămânii rotariene din Sighet.

 

Alba ca Zapada, Radio, Spectacole regizate, Toma Enache

Alba ca Zăpada – O nouă premieră la Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii

Vineri, 9 martie, 2012, ora 14.00, Teatrul Naţional Radiofonic, Radio România Cultural, în colaborare cu Teatrul pentru Copii şi Tineret Excelsior  organizează la sediul Teatrului – Bucureşti, str. Academiei, nr. 28, audiţia cu public a spectacolului radiofonic „Alba ca Zăpada şi cei şapte pitici” de Fraţii Grimm, scenariu liber de  Sanda Socoliuc.  Regia artistică: Toma Enache. În distribuţie: Marcel Iureş, Maia Morgenstern, Anne Marie Ziegler, Coca Bloos, Ana Ţoghină, Teodora Calagiu-Garofil, Ion Haiduc, Eugen Cristea, Claudiu Bleonţ, Armand Calotă, Silviu Biriş, Cristina Cabel.

 

Povestea Albei-ca-Zăpada este veche şi arhicunoscută, dar abordarea este nouă şi adecvată copiilor deştepţi şi iscoditori din secolul al XXI-lea.

Spectacolul radiofonic se derulează pe două planuri esenţiale: cel al Povestitorului şi al Vocii de copil şi cel al acţiunii la prezent a personajelor din povestea clasică.

În universul sonor în care Povestitorul – Marcel Iureş deapănă povestea ştiută, intervine Vocea de copil – Anne Marie Ziegler, care pune întrebări-cheie sau face sublinieri clarificatoare chiar în decursul desfăşurării acţiunii propriu-zise. O menţiune specială – în rolul Albei ca Zăpada mică joacă o fetiţă în vârstă de 7 ani – Ana Ţoghină, un debut radiofonic de excepţie, după cum se vor putea convinge atât spectatorii care vor fi prezenţi la audiţia de la Teatrul Excelsior, cât şi ascultătorii Radio România Cultural.   

Toma Enache a realizat o montare radiofonică originală, post-modernistă, dar lipsită de stridenţe, un spectacol de „teatru mare şi adevărat”, deşi se adresează în special celor mici.  

 

La lansarea CD-ului şi audiţia în avanpremieră de la Teatrul pentru Copii şi Tineret Excelsior vor participa personalităţi din teatru, mass-media, numeroşi copii, echipa de realizatori ai spectacolului radiofonic.

Evenimentul va fi transmis live la Radio 3 net „Florian Pittiş”.

Noua producţie a Teatrului Naţional Radiofonic pentru Copii va fi difuzată în premieră la Radio România Cultural, sâmbătă, 10 martie, ora 9.00, ca un mărţişor un pic întârziat pentru toţi ascultătorii iubitori de poveşti.

Asistenţa tehnică: Florin Bădic şi Robert Vasiliţă

Regia de studio: Milica Creiniceanu

Regia tehnică: ing. Iulian Iancu

Regia muzicală: Stelică Muscalu

Coordonator de proiect şi producător: Sanda Socoliuc

O producţie a Teatrului Naţional Radiofonic februarie 2012

CLICK PENTRU DOWNLOAD PROMO:

 Alba_ca_Zapada-promo

 

Film, Toma Enache

“I’m not famous, but I’m Aromanian”, primul film jucat în aromână

Toni Caramuşat, faimos regizor de origine aromână, e fascinat de ideea că ar putea descoperi un al treisprezecelea adevăr absolut despre neamul său, risipit în toată lumea.
Autor: TUDOR CIRES
7 ianuarie 2012

 Foto: Arhiva Toma Enache

 Foto: Arhiva Toma Enache

 Foto: Arhiva Toma Enache

 Foto: Arhiva Toma Enache

 Foto: Arhiva Toma Enache

 Foto: Arhiva Toma Enache

 Foto: Arhiva Toma Enache

 Foto: Arhiva Toma Enache

 Foto: Arhiva Toma Enache

 Foto: Arhiva Toma Enache

 Foto: Arhiva Toma Enache
1234567891011
Ascunde explicaţia

Mitul spune că adevărul absolut al aromânilor e purtat de o fată pe nume Armânamea, ultima descendentă din stirpea lor. Toni se decide să întreprindă o lungă călătorie, în cursul căreia se întâlneşte cu zeci de fete din mai multe ţări în care trăiesc aromâni (oficial, circa 100.000, dar se vorbeşte chiar şi de două milioane), având spe­ranţa că soarta îi va scoate în cale al 13-lea adevăr absolut, dar mai ales femeia la care visează. Le va găsi? Şi dacă da, cu ce preţ?

Iată care este, în esenţă, acţiunea producţiei cinematografice „I’m not famous, but I’m Aromanian” (Nu sunt faimos, dar sunt Aromân; în aromână, sună cam aşa: „Nu hiu faimos, ama hiu Armân”), ale cărei filmări s-au încheiat cu câteva zile în urmă. Vorbim de un film aparte, pentru că este primul jucat în aromână, primul cu o distribuţie integral aromână şi primul care reconstituie, artistic, mediul unde trăiesc aromânii, fie că e vorba de România, de Macedonia, de Grecia sau de SUA.

Regizorul Toma Enache, cunoscut îndeosebi pentru succesele sale la teatrul radiofonic, debutează în film plecând de la premisa că a fost predestinat să realizeze această peliculă, care apare la 100 de ani distanţă în timp de documentarele fraţilor Ianachi şi Milton Manachia, cei care au înregistrat, în imagini mişcătoare, viaţa aromânilor din Bitolia. „E foarte important să faci filme în care crezi, ne spunea, la precedenta noastră întâlnire, autorul scenariului şi regiei, Toma Enache. Eu nu fac film pentru că vreau să fac film, ci cred cu tărie în acest proiect.

Cred, de asemenea, că sunt cel mai potrivit regizor pentru a face acest film despre aromâni, cu esenţa aromânească, dar care să fie privit şi de ceilalţi, ca să ne descopere, într-un fel. Titlul, filmului, «Nu sunt faimos, dar sunt Aromân», conţine, paradoxal, ambiţia machidonilor (aromânilor) de a fi faimoşi; parcă ceva îi împinge spre asta şi doresc să iasă în evidenţă, indiferent de ţara în care trăiesc…”
Ne-am reîntâlnit cu Toma Enache pe culoarele Radio România Internaţional, acolo unde coordonează emisiunile în aromână, şi am adus, împreună, la zi, stadiul producţiei filmului despre care se spune că va fi o mare surpriză pentru cei care îl aşteaptă, şi nu doar la Bucureşti (în Afganistan, de pildă).

Toma se întorsese recent din SUA, unde a filmat câteva scene pe Walk of Fame şi la Kodak Theater, locuri pe unde păşeşte personajul principal al filmului, cel pe care îl şi interpretează, faimosul regizor Toni Caramuşat. Evident, şi lui Toma i s-a confecţionat o stea a celebrităţilor în mărime naturală, pe care, spre deosebire de una reală, şi-a putut-o lua, după filmări, acasă. În SUA, a avut parte de o echipă de tehnicieni profesionişti, în frunte cu directorul de imagine, germanul Alex Sachs, şi a fost înconjurat de numeroşi etnici aromâni, prezenţi  în echipă sau ca sponsori („cu orice şi la orice a fost nevoie”), cum e cazul congresmanului din Florida, Michael Bileca: „Aromânii au fost mereu providenţiali pentru filmul său, când apăreau, oportun, fie că erau  medici, taximetrişti ori simpli trecători”. „Nici nu mi-am imaginat că există atâţia aromâni în toată lumea asta. Acum”, ne spune Toma Enache, „ne pregătim pentru postproducţia filmului: montaj, coloană sonoră şi toate celelalte.

Suntem în discuţie cu firme ca să vedem unde facem colorizarea… e posibibil chiar în SUA ori în Germania, depinde unde vom găsi cel mai bun preţ”. Pentru coloana sonoră, filmul are suportul celor mai importante voci din muzica aromâna: Stelu Enache, Sirma Guci, Dini Trandu, Mara şi formaţia Pindu. Multă muzică balcanică, alegorii, caleidoscop… şi totuşi nu vom vedea un film gen Kusturiţa, ne asigură autorul său.

Ne întoarcem la lumea americană a filmului, aşa cum a văzut-o el. „Mi se pare, ne spune, că acolo, la Hollywood sau pe Walk of Fame, în sala Kodak Theater, unde tocmai avea loc premiera unui film de Oscar», acolo se face conexiunea ombilicală cu lumea filmului, de acolo pleacă totul. Niciodată, ca la Los Angeles, n-am avut această simţire profundă… că vorbesc limba filmului mai bine decât engleza… Pe Walk of Fame  aveam sentimentul că totul e posibil, că oricine poate să-şi împlinească visele şi că, pentru mine, acest film e un vis împlinit, acolo, în miezul cinematografiei mondiale, acolo unde se fac cele mai bune producţii din toate timpurile. Cum am păşit pe stele? Ca personajul meu, Toni Caramuşat.

Rămâne să vedem, în timp, dacă a fost un personaj fictiv sau unul real. În fond, care actor n-ar visa să aibă o stea pe Walk of Fame?” Dacă ar fi să compar ceea ce simte Toma Enache la întoarcerea din SUA cred că numai una din muncile lui Hercule i s-ar potrivi. Trimis de aromânii lui să aducă „lâna de aur”, el se întoarce cu ea şi, completând aromâneşte legenda greacă, începe s-o toarcă împreună cu marea lui familie.

Momentele cele mai grele ale filmărilor au fost cele din peştera Ponicova, de pe partea ro­mâ­neas­că a Du­nă­rii, şi oboseala avansată din Macedonia, după ce au fost nevoiţi să stea, fără explicaţii, 12 ore, noap­tea, la trecerea graniţei. „Cred că a meritat”, ne spune. „În plus, am mână bună la făcut distribuţii. Rolul Armânamea e interpretat de actriţa Linda Croitoru, care trăieşte la Los Angeles, rolul tatălui meu, Tanasi Caramuşat, e susţinut de Lică Gherghilescu, iar cel al bătrânului Iorgu, care îmi dă cartea cu cele 12 adevăruri şi mă trimite în căutarea celui de-al 13-lea, de Rudy Rosenfeld. Un rol foarte bun face şi Teodora Calagiu-Garofil, dar de ce n-aş pomeni toată echipa de tineri şi bătrâni care au filmat în Grecia şi în Macedonia, alături de mine?”

În final, totuşi cât va costa acest film? Toma nu vrea să ne spună. „Oricum, zice, mai puţin decât ar fi trebuit să coste. Eu, echipa, sponsorii, am pus umărul şi atunci Dumnezeu a văzut şi a pus şi el mâna…” Iar unde pune Dumnezeu mâna, creşte. Premiera filmului va fi în septembrie 2012. Rămâneţi aproape!

 

Cine e Toma Enache?
A regizat, la „Teatrul Radiofonic”, „Bărbierul din Sevilla”, „Sodoma şi Gomora”, „Chantecler” sau „Bucharest Underground” (pentru care a fost premiat în Croaţia). Publicului din sala de teatru regizorul i-a oferit un „Richard III”, un „Ama­deus”, „O noapte furtunoasă” şi un „Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, jucate cu mari actori. Unele dintre aceste piese au variante în aromână şi fac turnee balcanice de succes. Pe de altă parte, notabilă este şi activitatea literară a regizorului-actor, care, după ce a încercat mai multe meserii (hamal, tehnician veterinar, ospătar), s-a dedat poeziei publicând trei volume de autor şi mai multe traduceri în aromână.

Articole, Film

DISTRIBUTIE Film

DISTRIBUTIA:

 

Toni Caramusat………………………………………….TOMA ENACHE

Armanamea………………………………………………..LINDA CROITORU

Tanasi Caramusat (Tatal)……………………………..LICA GHERGHILESCU-TANASOCA

Haida………………………………………………………..TEODORA CALAGIU GAROFIL

Iorgu………………………………………………………..RUDY ROSENFELD

Tana…………………………………………………………CAMELIA SAPERA

Mara…………………………………………………………MARA PANAITESCU – Special Guest

Comandant Aeronava…………………………………TACHE FLORESCU

Nela Caramusat (Mama)………………………………ZOGU CORNELIA

Bunica………………………………………………………BICU ELENA

Povestitor………………………………………………….BRAD VEE JOHNSON

Prezentator………………………………………………..VLAD BUZEA

Kira………………………………………………………….ANA DONOSA

Pianista……………………………………………………IOANA DELIORAN

Rockerita Zoe…………………………………………..TINNA DUMITRU

Sirma………………………………………………………IRINA DRAGHIEA

Hrisa……………………………………………………….AURICA PIHA

Politista Teodora……………………………………..ALINA MANTU

Anastasia……………………………………………….VERO SECAREA-CIOTA

Marusa…………………………………………………..ANCA ZAMFIR

Vanghea………………………………………………….GEO DINESCU

Stewardeza1 Maria Topa…………………………….GEORGIANA FOTU

Capitanul Tega…………………………………………NICU BATURI

Doamna Judecator…………………………………….ANCA MANOLESCU

Martora Lenca………………………………………….IANULA GHEORGHE

Primarul…………………………………………………VASILE TOPA

Ianis………………………………………………………..SORIN SAGUNA

Ianula……………………………………………………..MONA BLIACIOTI

Domnul Plinut………………………………………….CANCIU STILA

Mita………………………………………………………DUMITRU INGE

Capitan Politie………………………………………..NICOLAE GUSU

Reporter Macedonia………………………………..JANA MIHAILOVA

Blonda……………………………………………………..CRISTINA CABEL

Model Mireasa…………………………………………DIANA SPAU

Doctorul Dinu…………………………………………GEORGE GEARAVELA

Medic 1………………………………………………….DRAGOS GAROFIL

Medic 2………………………………………………….SILVIU STOIAN

Medic 3………………………………………………….MIHAI ZURZU

Medic 4………………………………………………….OANA TUDORACHE

Stewardeza2.Elena Zguri…………………………….SILVIA CEPI

Procuror………………………………………………….LUCIAN PAPACOSTEA

Preot 1 Kogalniceanu…………………………………STELICA SATRAPELI

Preot 2 Kogalniceanu…………………………………MIHAI GUNEA

Stomatolog……………………………………………….MIHAELA CALAGIU

Asistenta 1……………………………………………..MARIA BUTU

Asistenta 2……………………………………………..MARIA NURCIU

Asistenta 3……………………………………………..FLORENTINA TASE

Asistenta 4……………………………………………..ECATERINA CUSTURA

Matusa 1………………………………………………..VANGHELITA ZUGRAVU

Matusa 2………………………………………………..RAMONA ZOGU

Matusa 3………………………………………………..CIOTA MARIANA

Angajata1 Salon……………………………………….ELIZA AURA STATINA

Angajata2 salon………………………………………..TANIA COADA

Sofer Taxi Albania……………………………………CRISTI STERE

Barbat 1…………………………………………………ARNAUTU MIHAI

Barbat 2…………………………………………………ARNAUTU GEORGE

Barbat 3…………………………………………………SADICA MIHAI

Sofer Taxi Macedonia……………………………..GORAN TRAIKOV

Barman Grecia………………………………………..TEODOR NICOLAE

Fata 1 L.A……………………………………………….ELISABETA BICHI

Fata 2 L.A………………………………………………VANGHELITA ARAU GRASU

 
MARA CAMBOIANU

STELIAN GRASU

NICOLA GRASU

CELESTIN GRASU

ZAHARIA DANIELA

IRINA IANCIUS

OANA DRAGNEA

SIMON CAMELIA-DORA

SIMON SANDRA

NICOLA MARIA-MADALINA

TOPCIU LOREDANA-ANDREEA

PEANCI MANUELA

EPURE CAMELIA

PETRE CRISTINA

COCIS VERA

GHEORGHITA MARIA

BADOIU RALUCA

TEODORA NITA

GRIGORE AIDA

LACRAMIOARA BRECEA

CUCULICI BIANCA

CONDURACHE ANE-MARI

VASOTI DANI

NICOLETA MIHU

MIRELA SIMA

CLARISA CAVACHE

BIOLAN MIRELA

COJOCARU RALUCA MIHAELA

HRISTU IONUT

CUCLICIU TANASE

DUMITRU ECATERINA

MISU GEORGE

MARIA CUCLICIU

FLORIAN DIMA

DUMITRU ENACHE

GRUPUL PILISTERU

ANDA MIHOC

TANASE STAMULE

STERE STAMULE

JIRU ENACHE

MARA & KULT STUDIO

ALEXANDRU BUICLIU

IANCU GUDA

CORNELIA ZAIFU

STEFAN POPII

TUDOR PETRESCU

CLAUDIA IONESCU

ELENA MIREA

GEORGIANA CERCHEZAN

SIMONA CARNICIU

IRINA PARIS

GABRIEL PETRUT

IOTA TRANTU

AFRODITA TOCILI

VASILI CUPECI

MIZA PURA

IANA PURA

SNEZANA PURA

VANGHIUALPASE

YOZHGI DJIKA

KIRACA KUZMANOUSKA

ZORAN MITROV

GHORGHI GHORGHIEV

MARTINA BERBERU

MARIA DJIKA

IVAN PENOVSKI

SIMONA MANCERA

BOJANA RISTIN

IOPRO M.

MIKI TRAJKOVSKI

MEZI NIKOLOVA

ALEKSANDAR PENOVSKI

MIHALI KAJMAKAN SHTERJOV

KATSIAOUNA MANINA JAQUELINE FARAH

CRISTI TASE

SULTANA TASE

NELU ENACHE

STERE ENACHE

TICA GHEORGHE

TICA VASILE

TICA COSTEL

TICATANTA

ZOGU DUMITRU

CUSA MIHAI

MOCIU VALENTINA

CIOTA MIHAI

TANIA BATURI

TICA ELEONORA

COSTEL ZUGRAVU

CORINA GIMURTU

CIOTA ECATERINA ALEXANDRA

GIMURTU CRISTIAN

SPINOCHE ELIZA-GABRIELA

STILA BECA

NICU BECA

DICEA GHEORGHE

BUDESU STERE

IANCU MATARANGA

VLAHBEI STERE

HAGIVRETA GHEORGHE

 

SCENA PREMIERE TONI CARAMUSAT – “BAL DE OSCAR”:

  1. ENUS VANGHELE HASOTI
  2. GHINDICI GEORGE
  3. ECONOMU COSTICA
  4. ECONOMU ZOITA
  5. CARAGHEORGHE GHEORGHE
  6. CARAGHEORGHE MARIA
  7. EPURE CAMELIA
  8. PEANCI MANUELA
  9. PEANCI TEIA ALEXANDRU
  10. BATURI NICU
  11. BATURI CRISTINA
  12. SAPERA IANI
  13. SAPERA MARIA
  14. CARABASU TANASE
  15. CARABASU ATENA
  16. BRACEA GHEORGHE
  17. IANCU MATARANGA
  18. BUDESU STERE
  19. TOPA ANASTASE VASILE
  20. DICEA GHEORGHE
  21. GAROFIL ENACHE
  22. GAROFIL MARIA
  23. DOGA VIOLETA
  24. NICOLAE DUMITRU
  25. DOGA CAMELIA
  26. FLOREA FLORENTINA
  27. VRISCU MIHAI
  28. VRISCU MARIA
  29. VRISCU SILVIA
  30. VRISCU VANGHELE
  31. CARABASU CONSTANTIN
  32. CARABASU ELENA
  33. MISU IANCU
  34. MISU ELENA
  35. GRASU DIMA
  36. GRASU MIRELA
  37. DUMITRU ENACHE
  38. DUMITRU MARIA
  39. GHESU CONSTANTIN
  40. GHESU SULTANA
  41. NICOLAE GIOGA
  42. NICOLAE SULTANA
  43. TICA TANTA
  44. TICA VASILE
  45. ZOGU CRISTI
  46. ZOGU RAMONA
  47. STERE CRISTIAN
  48. STERE MIHAELA
  49. TASE NICOLAE
  50. ENACHE SOFICA
  51. TUSA GEORGE
  52. TUSA SORINA
  53. CUSU SIMA
  54. CUSU CONSTANTIN
  55. GODI GHEORGHE
  56. KAY THORKILDSEN
  57. NICOLETA PLOSCARU
  58. MISA MONICA
  59. STAVROSITU STEFAN
  60. STAVROSITU MIHAELA
  61. SOPU GHEORGHE
  62. SOPU ELENA
  63. FURCULESTEANU MARILENA
  64. FURCULESTEANU ILARIE
  65. PERA ROMMEL
  66. PERA SIMONA
  67. TERZI STELIAN
  68. TERZI NICOLETA
  69. BARDE TANASE
  70. HASOTI ENACHE
  71. GHEONDICI CALIN
  72. STAVROSITU CRISTIAN
  73. STAVROSITU VIOLETA
  74. GULA MIHAI
  75. GULA MARINELA
  76. IANCA MIHAI
  77. BLACIOTI MONA
  78. BUDES IOANA
  79. BLACIOTI MARIA
  80. TONI POPESCU
  81. POPESCU DANIELA
  82. IONEL BARA
  83. SECAREA CIOTA VERONICA
  84. SECAREA MARIANA
  85. CIOTA MARIANA
  86. PACEA DIANA
  87. PIHA AURA
  88. PARTECA ANTONEL
  89. PARTECA CHIRATA
  90. PARTECA STERE
  91. PARTECA ZOE
  92. GRASU MARIA
  93. PARIS STELIAN
  94. PARIS ELENA
  95. CARAMAN GHEORGHE
  96. CIOTE MIHAI
  97. CIOTE CRISTINA
  98. MUSU NICOLAE
  99. MUSU ANGELA
  1. MARIANA MARZAVAN
  2. GIGI MARZAVAN
  3. RACU CONSTANTIN
  4. RACU HAIDUTA
  5. STAVROSITU GEORGIANA
  6. COADA TANIA
  7. CUSA CRISTIAN
  8. CUSA MIOARA
  9. DRAGOMIR MIHAELA
  10. PELTECU NICOLAE
  11. PELTECU NARCISA
  12. LASCU BOGDAN
  13. FRANGU CONSTANTIN
  14. FRANGU TUDORA
  15. JIRU GHEORGHE
  16. JIRU SANDA
  17. BUDES STERE
  18. NURCIU MARIA
  19. ZGUMA SORIN
  20. CARAMAN DUMITRU
  21. GODU GHEORGHE
  22. COCU GEORGE
  23. COCU OCTAVIAN
  24. PARIS MARONCA
  25. PARIS STERICA
  26. VLAHBEI STERE
  27. VLAHBEI SILVIA
  28. SCURTULESCU CAMELIA
  29. GROSU SERGIU
  30. TASE STERE
  31. FAM. CULETU
  32. INGE MIHAI
  33. INGE DESPINA
  34. TASE CRISTI
  35. CANACHEU COSTICA
  36. CEPI SILVIA
  37. CEPI IANCU
  38. CEPI COSTIN
  39. BILECA GEORGE
  40. BILECA GEORGETA
  41. MALAMA TASIS
  42. MALAMA VALENTINA
  43. MALAMA MARIA
  44. HASOTI MARIANA
  45. VOICU FELICIA
  46. FOTU GEORGIANA
  47. BAFANI STELIAN
  48. BAFANI IOANA
  49. ZISU NICOLAE
  50. IONESCU PARIS
  51. BUICLIU CIPRIAN
  52. SOLDATU NICOLAE
  53. LENZ ELENA
  54. MANTU ALINA
  55. CALESU HARALAMBIA
  56. CALESU ANCA
  57. RANGHO MONICA
  58. MIRCEA CAMBURU
  59. MERY CAMBURU
  60. MIHOC ANDA
  61. BECIU IANI
  62. BECIU MARINA
  63. STAMULE TINCUTA
  64. VRISCU CAMELIA
  65. ZAIFU GEORGETA
  66. TOCEA STELIAN
  67. TOCEA MARIANA
  68. GROSU COSTICA
  69. GROSU ZOIA
  70. VRANA NICOLAE
  71. VRANA MARIANA
  72. COSTEA FLORENTINA
  73. IORGOVEANU GIOGA
  74. MERGEANI CAMELIA
  75. MERGEANI MITA
  76. POPESCU STERE
  77. POPESCU ENACHE
  78. CALAGIU MIHAELA
  79. STAMULE TANASE
  80. STAMULE STERE
  81. GHEORGHE ALEXANDRU
  82. GHEORGHE IANULA
  83. BUTU MARIA
  84. ZELCA COSTICA
  85. DIANA ALEXANDRA
  86. MIU GEORGIANA
  87. GEORGESCU LIANA
  88. SAMATA DIMA
  89. SAMATA RODICA
  90. SAMATA DIMITRIE
  91. ZAIFU MITICA
  92. ZAIFU NICOLETA
  93. ZICU CRISTINA
  94. ZICU ALEXANDRU
  95. CALDARUS IULIA
  96. PAPACU TEIA
  97. CIACU ZOIA
  98. BLACIOTI FLORICA
  99. CARAGOP MARIA
  100. CARAGOP FLORINA CRISTINA
  101. CAVACHI CLARISA
  102. POPA LIVIA
  103. MURARIU CAMELIA
  104. MURARIU IOAN DAN
  105. MURARIU ANDREI CORNEL
  106. GAROFIL GEORGE
  107. GAROFIL DANA
  108. CALAGIU STEFAN
  109. EPURE ANDA
  110. GAROFIL STELIANA
  111. VLAHBEI GEORGE
  112. VLAHBEI SILE

 

 

 

–        Formatii/Cantareti prezenti la Balul de Oscar

STELU ENACHE

MARA & KULT STUDIO

PINDU

HRISTA LUPCI

CRISTIAN IONESCU

GICA COADA

FLORI CARAGOP

IONUT GALANI

IANULA GHEORGHE

NICU GRAMENI

ARMANAME

FLORENTINA COSTEA

 

 

Film

I’m not famous but I’m Aromanian – Synopsis

Toni Caramușat, un regizor faimos e fascinat de ideea că ar putea descoperi un al 13-lea adevar absolut despre aromâni. Mitul spune că acest adevăr e purtat de Armânamea, ultima descendentă din neamul său. Se întâlnește cu fete din întreaga lume, cu speranţa că soarta îi va scoate în cale și adevărul şi femeia la care visează. Le va gasi? Și dacă da, cu ce preţ?

 

Toni Caramușat, a famous film director, is fascinated by the idea of finding the 13th fundamental truth about the Aromanians. According to a myth, this truth is held by Armanamea, the last descendant of this people. Toni goes on dates with young women from all over the world, in hope of finding both the truth and his soul mate. Will he ever find them and, if so, at what cost?

Toma Enache

I’m not famous but I’m Aromanian- Zboari di vreari

Tuta avearea a meau esti un popul nianyrapsitu pi varna harta
Tuta avearea a meau hits voi tsi banats nafoara di sinuri , nafoara di istorie
Tuta avearea meaua easti isnafea tsi cura prit sàndzili a meu
… Tuta putearea a meau hits voi atsel’I fara di puteari
Tuta vrearea a meaua ti voi idyea easti: nianyrapsita, fara sinuri
Ama cu sandzi , etima s-cura candu va u tal’iemu istoria!

Toata averea mea este un popor nescris pe vreo harta,
Toata averea maea sunteti voi cei care traiti fara granite, fara istorie,
Toata averea mea este originea ce curge prin sangele meu
Toata puterea mea sunteti voi cei lipsiti de putere
Toata iubirea mea pentru voi e la fel: nescrisa, fara granite,
Insa cu sange, pregatita sa curga la injunghierea istoriei !
Toma Enache

Articole, Film

Primul film armânesc prinde viaţă

Primul film armânesc începe să prindă viaţă. Pe 12 august se va da startul în Statele Unite ale Americii la filmările peliculei “Nu sunt faimos, dar sunt aromân”. Proiectul unic în România, dar şi la nivel internaţional încearcă să surprindă esenţa acestei naţiuni şi continuitatea ei dincolo de graniţele timpului şi hotare. De ce acest film … Vă propunem cel mai important proiect cultural al armânilor din toata lumea: primul film de ficţiune de lung metraj în aromână – Nu sunt faimos, dar sunt aromân – o poveste profund armânească, cu şi despre armâni, care va fi filmată în România, Grecia, Macedonia, Bulgaria, Albania şi Statele Unite ale Americii. Până în acest moment, armânii au publicat cărţi de poezie şi proză, lucrări ştiinţifice, au înregistrat albume de muzică, au pus în scenă piese de teatru în limba lor. Dacă până acum ne-am regăsit în aceste expresii artistice şi ne-am bucurat de ele, e timpul să dăm ceva valoros înapoi culturii noastre: o lucrare sub forma celei mai complexe şi mai expresive dintre arte – cinematografia. Un film care poate fi liantul armânilor de pretutindeni! Până în prezent am reuşit să obţinem susţinerea unor importante asociaţii ale armânilor din întreaga lume. În acest proiect sunt implicaţi tineri armâni creativi din toate domeniile şi clasele sociale, entuziasmaţi de gândul că vor putea duce cultura noastră la un alt nivel, printr-o expresie în care să se regăsească fiecare armân, în orice colţ al lumii s-ar afla. Este un proiect ambiţios, dar care promite mari satisfacţii pentru toţi cei care vor sprijini realizarea lui. Proiectele de succes au nevoie de sprijinul oamenilor de succes. Şi cum este bine-cunoscut faptul că armânii reprezintă un adevărat model de conduită în domeniul afacerilor, ne exprimăm speranţa că împreună cu dumneavoastră vom duce la bun sfârşit un film de succes! 12 motive pentru acest film: · Inovaţie – Primul film artistic de lung-metraj în limba armânească;· Unicitate – O poveste originală şi captivantă;· Vizibilitate – Oferă vizibilitate susţinătorilor;· Cunoaştere – Cel mai eficient mod prin care armânii îşi pot face cunoscută cultura lor veche de peste 2000 de ani;· Conectivitate – Prin parteneriate se creează coeziune între comunităţile de armâni din toată lumea (Grecia, România, Macedonia, Bulgaria, Albania şi chiar America, Australia, Franţa);· Tradiţie – Prezintă Armânamea şi spiritul armânesc aşa cum este el;· Istorie – Dacă primele imagini filmate în Balcani de fraţii Manakia prezentau viaţa arhaică armânească, acest prim film artistic va constitui o punte între trecutul, prezentul şi viitorul armânilor.· Calitate – Distribuţia, scenariul original şi regia vor asigura succesul acestui proiect;· Profesionalism – Echipa de proiect este alcătuită din profesionişti, reunind tineri armâni entuziaşti si talentaţi din diverse domenii de activitate;· Dezvoltare – Reţelele deja existente între armâni se vor îmbogăţi cu noi cunoştinţe într-un domeniu nou şi se vor creea legături între specialişti din domenii diverse (cinematografie, marketing, management de proiect, grafică, IT, muzică, publicitate etc);· Public – Avem un public ţintă clar, armânii, cărora le suntem datori , precum si publicul larg iubitor de cinema (filmul va fi subtitrat în engleză şi română);· Promovare – în medii de înaltă ţinută profesională, prin participarea filmului la manifestări naţionale/internaţionale (festivaluri, conferinţe, workshop-uri, etc.)Despre regizorul Toma Enache Pe regizorul Toma Enache îl cunoşteam numai după munca sa: văzusem, în Constanţa, două dintre piesele regizate de el. Vestea că vrea să realizeze primul lungmetraj aromân (din lume, spune el) m-a determinat să îl întâlnesc pentru a realiza un material pe larg despre acest plan inedit. Primul lucru despre care am vorbit, înainte de a porni reportofonul, au fost banii. Un astfel de proiect nu este ieftin, iar banii, în perioada aceasta de criză, se strâng greu. Şi pe parcursul interviului, regizorul îşi consulta lista de persoane pe care trebuia să le sune în dimineaţa aceea de duminică. Un deputat, un om de afaceri, proprietarul unui restaurant din Mamaia. Toţi aromâni, toţi capabili să ajute acest proiect, al cărui titlu în original este: „Nu hiu faimos, ama hiu armân”. O idee de zece ani „Ideea unui film în aromână a apărut acum aproximativ zece ani. Iniţial mă gândisem la un scurtmetraj, apoi, pe parcursul anilor, au venit tot felul de alte idei, iar cu un an în urmă s-a cristalizat ideea de a face un lungmetraj”, spune Toma Enache. Urmează întrebarea firească: de ce un film în aromână? Regizorul spune că se simte nevoie unui astfel de film şi că şi-a dat seama de acest lucru mai ales după ce piesele de teatru în aromână puse de el în scenă au avut mare succes. Sunt cinci astfel de piese, inclusiv după Caragiale, şi au fost jucate în Macedonia, Grecia. („E o performanţă, a fost prima piesă în aromână după 100 de ani jucată în Grecia”, afirmă el.) „O noapte furtunoasă”, bilingv, cu costume şi muzică aromână, s-a jucat de 105 ori. Pentru film, Toma Enache a renunţat la două proiecte teatrale. Povestea filmului Pe scurt, conceptul filmului este următorul: fascinat de ideea că ar putea creşte populaţia armânilor, un regizor faimos planifică zeci de întâlniri cu fete armâne din întreaga lume, dar se îndrăgosteşte iremediabil de Armânamea, ultima descendentă din neamul lor pe care o eliberează, însă îi va fi imposibil să o păstreze. Mesajul filmului: aromânii sunt aceiaşi în toată lumea. Se va filma în Los Angeles, pe Walk of Fame şi la Kodak Theatre, în Macedonia, Grecia, Albania şi România, în Constanţa, Bucureşti şi Peştera Ponicova. În negocieri cu un top model La casting au participat peste 300 de persoane, din care au fost selectate aproape 40. Rolul principal este încă în suspans. Există discuţii avansate cu un top model de origine aromână care trăieşte şi lucrează în Hollywood, Linda Croitoru, dar şi cu Diana Piştalu, fotomodel de faimă internaţională. Circa 80% din cei implicaţi au descendenţă aromână. Mulţi membri ai comunităţii s-au oferit să dea o mână de ajutor, de la cântăreţi, pentru la coloana sonoră, la pictori, pentru decoruri. Filmările ar trebuie să debuteze la începutul lunii august şi sunt preconizate să dureze două luni, după care urmează producţia, care se va întinde probabil pe mai mult timp. Premiera este fixată pentru septembrie 2012. Un astfel de proiect nu este ieftin. Bugetul calculat este de 300.000 de euro, iar banii nu sunt foarte uşor de strâns. Toma Enache spune însă că aromânii au reacţionat bine şi că o bună parte din bani deja s-a strâns. Verii Becali (cu câte 5.000 de euro fiecare), Costică Canacheu şi fraţii Inge sunt principalii sponsori. Gigi Becali a declarat că îşi pune la dispoziţie gratis palatul pentru filmări. Pe lista celor care au sponsorizat sau au oferit donaţii se numără deputatul Magda Stavrositu, oameni de afaceri etc. Curios însă, tocmai Comunitatea Armânjilor din România, condusă de armatorul Stere Samara, nu s-a implicat financiar. „Aromânii marşează la acest proiect. Au dat bani şi avem promisiuni”, spune, optimist, Toma Enache. Cine vrea să doneze o poate face în conturile care apar pe site-ul filmului, iamaromanian.tomaenache.ro. ISTORIE Pe urmele fraţilor Manakia „Aromânii au o tradiţie în cinematografie. Primele imagini din Balcani au fost filmate în anii 1900, de fraţii Manakia, Ianaki şi Milton, care erau aromâni, născuţi la Avdella, în Grecia. E cazul să facem o legătură, la mai bine de o sută de ani, cu primele imagini nevorbite. Nu s-a mai făcut niciodată un lungmetraj în aromână. E atât de imposibil să fac acest film că o să-l fac”, spune Toma Enache.

Articole, Film

Last Date Party


Dupa o lunga serie de intalniri, prin care a incercat sa isi gaseasca dragostea adevarata, Toni Caramusat se intalneste cu vestita artista Mara si incearca sa o cucereasca intr-un stil original.

Va invitam sa petreceti impreuna cu noi o seara speciala, in care se vor filma si ultimele secvente din “Nu sunt faimos dar sunt aroman” (filmate in Romania). Asadar veti fi si actori! Ne vedem pe 23!

Articole, Film

„Nu sunt faimos, dar sunt aromân” – scena I, dubla I

AUTOR: CRISTIAN HAGI
Primele cadre din primul film artistic în aromână au fost înregistrate în Mamaia, în prezenţa a circa 300 de invitaţi.

Un eveniment istoric – aşa a catalogat regizorul Toma Enache balul organizat vineri seară, în staţiunea Mamaia, în cadrul căruia s-au filmat primele scene din filmul „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”. Este primul lungmetraj filmat vreodată în aromână, iar evenimentul a strâns circa 300 de invitaţi, care au contribuit financiar la realizarea peliculei.

„Niciodată nu am avut un proiect atât de greu. E foarte dificil ceea ce vrem să facem. Acesta este doar începutul. Acum trei ani, acest proiect era doar un vis”, a mărturisit Toma Enache. Potrivit acestuia, comunitatea aromână – şi nu numai – are nevoie de acest proiect, în condiţiile în care lingviştii spun că multe limbi din Europa vor dispărea în circa 20 de ani. Citeşte mai mult…

Articole, Film

Primul lungmetraj artistic armânesc

AUTOR: Mirela STÎNGĂ

Filmările la primul lungmetraj artistic armânesc, după cum îl numeşte regizorul Toma Enache, „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, au debutat cu dreptul, vineri seară, în staţiunea Mamaia, la Melody Grand Ballroom. În ţinute de gală, aşa cum cerea atmosfera de „Bal de Oscar”, propusă de către regizorul constănţean, invitaţii nu s-au lăsat îndelung aşteptaţi. Ei au păşit pe covorul roşu, au devenit personaje de film şi s-au fotografiat cu regizorul câştigător de Oscar, Toni Caramuşat, personajul principal al peliculei, interpretat chiar de Toma Enache. „Aromânii au fost vedete la această întâlnire care a fost cu adevărat un bal de Oscar”, a spus regizorul filmului, bucuros de succesul primei seri în care s-a realizat cea mai importantă secvenţă a filmului „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, cea în care protagonistul filmului este distins cu un premiu foarte important. Citeşte mai mult…

Articole, Film

Au început filmările la prima peliculă aromână, „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”

Autor: Consuela STRATULAT
Acţiune, motor! s-a auzit, seara trecută, într-un restaurant din staţiunea Mamaia. Aici au fost filmate câteva scene din prima peliculă în limba aromână, ce a adus, în aceeaşi echipă, armâni din toată lumea. Indicaţiile regizorale le-a dat Toma Enache, care promite că filmul va rula pe ecrane din septembrie 2012. Din septembrie 2012, veţi regăsi această scenă şi pe marile ecrane, în primul film în limba aromână, „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”. A fost filmată seara trecută, într-un restaurant din staţiunea Mamaia, unde a fost creată atmosfera de gală a Oscarurilor americane. Citeşte mai mult…

Articole, Film

„Bal de Oscar”, la Mamaia

AUTOR: Mirela STÎNGĂ


Regizorul constănţean Toma Enache s-a hotărât să-şi lege numele de realizarea primului film artistic armânesc, intitulat „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”. Startul filmărilor se va da în această vineri, de la ora 21.00, la Melody Grand Ballroom din staţiunea Mamaia, cu un… „Bal de Oscar”. Pe covorul roşu sunt aşteptaţi să păşească invitaţi speciali, care doresc să sprijine în continuare realizarea acestui film. „Balul de Oscar” va coincide cu startul filmărilor ce vor reda o scenă importantă din film: gala decernării celui mai important premiu – un Oscar, pentru cel mai bun film documentar despre aromâni – regizorului Toni Caramuşat, personaj de film. „Vreau să mulţumesc din suflet aromânilor care au contribuit şi care susţin acest proiect! Datorită lor, filmul nostru începe să prindă viaţă. Un pas important a fost făcut. Citeşte mai mult…

Articole, Film

“Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, primul lungmetraj în limba aromână, despre aromâni

AUTOR: Silvia PASCALE
“Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, nu este numai un crez, este şi titlul pe care îl va purta, în curând, primul lungmetraj în limba aromână, despre aromâni. Regizorul Toma Enache, invitatul de astăzi al emisiunii Neptun TV “Suetă pe gazetă”, a povestit cum va încerca să transforme imposibilul în realitate şi cum va strânge în timp record peste 300 de mii de euro necesari filmărilor. Prima scenă va fi turnată vineri, în staţiunea Mamaia, iar actori puteţi fi şi dumneavoastră în schimbul unei invitaţii de 200 de lei la balul care va deschide filmul. Citeşte mai mult…

Toma Enache

Toma Enache la Agentul VIP, Antena 2

Articole, Film

Nu e inca faimos dar e aroman

De vreo zece ani circulă pe culoarele nesfârşite ale Radioului din Strada Berthelot un individ ciudat. Înalt şi slab, negricios, cu ochi scormonitori, îi poţi memora cu uşurinţă persoana, luând, mai ales, ca reper, gesturile largi, entuziasmul copleşitor, debitul verbal tare şi neîntrerupt. Acesta e Toma Enache, jurnalist, poet, actor şi regizor, toate la un loc, unul dintre cei mai interesanţi artişti contemporani de extracţie aromână.

Părinţii i-au dat prima lecţie de demnitate la 8 ani, punându-i sub ochi fotografiile strămoşilor – ciobani aromâni aşezaţi picior peste picior într-o firească şi sinceră atitudine de purtători ai valorilor prin care poate supravieţui un neam. Prima între valori: familia. Se laudă că are 30 de veri primari care îi intră toţi în casă neanunţaţi, pentru că, la machidoni, în materie de vizite de familie, nu se fac niciodată invitaţii.

Primul film vorbit armâneşte
O discuţie cu Toma poate fi, în anumite cazuri, interminabilă… Soluţia salvatoare este de a-i pune întrebări scurte şi de a schimba subiectul mai repede decât o face el. Dialogul porneşte de la filmul la care tocmai lucrează, primul film artistic despre aromâni, vorbit în aromână. Acum 100 de ani, întâile imagini din Balcani au fost filmate de fraţii Manakia – Ianaki şi Milton –, machidoni născuţi la Avdella, în Grecia, şi prin urmare noua peliculă are menirea de a deveni primul film vorbit al aromânilor. Titlul său, omologat, deja, la OSIM, reprezintă crezul oricărui machidon din cei peste 100.000 (după alţii, peste două milioane) care trăiesc pe tot globul: “I’m not famous, but I’m Aromanian” (“nu sunt faimos, dar sunt aroman” sau, în graiul lui strămoşesc: “nu hiu faimos, ama hii armân”). Scenariul urmăreşte un renumit regizor machidon, care, fascinat de ideea că ar putea spori populaţia de aromâni, planifică zeci de întâlniri cu fete armânce din întreaga lume. Până la urmă se îndrăgosteºte, iremediabil, de Armânamea, ultima descendentă din neamul aromânilor pe care însă îi va fi imposibil să o păstreze. Filmul se va turna, începând din luna august, la Los Angeles, pe Walk of Fame ºi la Kodak Theatre, în Macedonia, Grecia, Albania ºi România, la Constanţa, la Bucureºti ºi la Peºtera Ponicova. “De 10 ani, spune regizorul, mă frământ cum să fac acest film. Am discutat subiectul şi modul de realizare cu Matilda Caragiu-Marioţeanu, pe când trăia… A fost entuziasmată de ideile mele. Iniţial, aveam în cap patru filmuleţe disparate, care, ulterior, au prins acest contur şi le-am topit într-un singur film de o oră şi jumătate. Bugetul filmului este de 300.000 de euro pe care îi vom primi de la sponsori, aproape toţi de origine aromână. Vor fi şi contribuţii în natură, ca de exemplu montajul filmului, mesele, cazările, transportul. Primul sponsor a fost Gigi Becali. Apoi, Giovani şi Victor Becali, Costică Canacheu…” Filmul va rula pe ecranele din România în toamna anului viitor.

Interesant a fost castingul în care, fapt neobişnuit, Toma a dat replica celor 60 de interprete, majoritatea armânce, pe care le-a ales, în final. În afara Regizorului (Toma Enache), alte roluri principale vor fi interpretate de Lica Gherghilescu şi de Teodora Calagiu. Muzica aromânească din Grecia, Macedonia şi Albania va fi adusă în film de Sirma Guci, Stelu Enache, Dini Trantu. În privinţa costumelor, regizorul nu are pretenţii: “Vreau să arătăm aşa cum sunt aromânii astăzi”.

Destin de machidon
Viaţa a fost generoasă cu Toma Enache. Ca jurnalist, lucrează la secţia aromână din Radio România Internaţional. Are, astfel, şansa de a se adresa, zilnic, unui numeros public nevăzut. Dar nevăzut e şi publicul pentru care a regizat, la “Teatrul Radiofonic”, “Bărbierul din Sevilla”, “Sodoma şi Gomora”, “Chantecler” sau “Bucharest Underground” (pentru care a fost premiat în Croaţia). Un public puţin diferit este însă cel din sala de teatru, căruia regizorul i-a oferit un “Richard III”, un “Amadeus”, “O Noapte Furtunoasă” şi un “Conu Leonida Faţă cu Reacţiunea”, jucate cu mari actori ai scenei româneşti. Unele dintre aceste piese au variante în aromână şi sunt plimbate în turnee balcanice de succes. Pe de altă parte, notabilă mi se pare şi activitatea literară a regizorului-actor, care, după ce a încercat mai multe meserii (hamal în Aeroporul Kogălniceanu, tehnician veterinar, ospătar la Mamaia), s-a dedat, într-o zi, poeziei, publicând trei volume de autor şi mai multe traduceri în aromână. De la el am aflat că “Nevermore” din poemul “Corbul” de Edgar Allan Poe sună, în aromână, “Vărnuară”. Ce frumos! “Îi iubesc pe machidoni aşa cum sunt ei, cu bune şi cu rele, pentru că sunt o piatră neşlefuită, şi mie îmi place aşa, neşlefuită”, îmi spunea Toma Enache. Şi dacă s-a făcut un film în aramaică, de ce nu s-ar face unul şi în aromână? “E prima dată când fac film. A fost prima dată şi când am făcut o piesă de teatru radiofonic şi a luat Grand Prix. Am citit mult despre cum se fac scenariile şi filmele, şi concluzia e că toţi regizorii care au făcut filme mari cred că e indicat este să faci filme în care crezi. Eu nu fac film că vreau să fac film, ci cred cu tărie în acest proiect. Cred, de asemenea, că sunt cel mai potrivit regizor pentru a face acest film despre aromâni, cu esenţa aromânească, dar care să fie privit şi de ceilalţi care să ne descopere, într-un fel. Titlul, filmului, «Nu sunt faimos, dar sunt aromân», conţine, paradoxal, ambiţia machidonilor de a fi faimoşi; parcă ceva îi impinge şi doresc să iasă în evidenţă, indiferent de ţara în care trăiesc…”

Bănuiam eu. Pentru că e aromân, jurnalistului, scriitorului, actorului şi regizorului Toma Enache i-ar sta bine, până la urmă, să fie şi el un pic (măcar) faimos….

Articole, Film

Bal de “OSCAR”

Vreau să mulţumesc din suflet aromânilor care au contribuit şi care susţin acest proiect! Datorită lor, filmul nostru începe sa prindă viaţă. Un pas important a fost făcut. Pe 12 august începem filmarile. Dar pentru a reuşi să terminăm filmul, avem în continuare nevoie de sprijinul dumneavoastră. Daca doriţi să ni-l acordaţi, o puteţi face foarte simplu: participând la “Balul de Oscar”. Cred că merită să ne bucurăm de acest eveniment, pentru ca împreună să scriem istorie: primul film artistic armânesc, marturie a faptului că încă existăm. Cred că merităm cu toţii asta!

 

Ne vedem la Bal!

Toma Enache
 
Voi sâ hâristusesc dit tut suflitlu a armânilor ţi andrupăscu aistu proiect. Di itia a lor, filmu a nostru ahurhi s’acaţâ bană. Ună jgl’ioată ninti fu adrată. Pi 12 di avgustu ahurhim filmările. Ama ta s-putem ta s-bitisim filmu, avem ananghi şi di aoa şi ninti di andruparea a voastră. Macă vreţ s-ni andrupaţ, puteţ s-u fâţeţ multu lişor: yniţ la Balu di Oscar. Pistipsesc că faţi s-n hârsim ti aţea că deadun putem să scriem istorie:protlu filmu artistic armânescu, mărtirii că ninga bânăm. Pistipsesc că faţi ti noi tuţ aistă tin’ie!

 

S’nî videm cu ghini la Bal!

Toma Enache

Film, Toma Enache

I’m not famous but I’m Aromanian – Prezentare

I’m not famous but I’m Aromanian – Prezentare

NB: Dati full screen pentru a vedea tot scrisul.

Autor: CRISTIAN HAGI

Pe regizorul Toma Enache îl cunoşteam numai după munca sa: văzusem, în Constanţa, două dintre piesele regizate de el. Vestea că vrea să realizeze primul lungmetraj aromân (din lume, spune el) m-a determinat să îl întâlnesc pentru a realiza un material pe larg despre acest plan inedit.

Citeşte mai mult…

Film

Casting Call

Multumesc,inca o data, tuturor celor care si-au exprimat dorinta de a participa la proiectul Primul Film Aromanesc – “I’m not famous, but I’m Aromanian”.
Ultima etapa a castingului se va desfasura la ARCUB, str. Batistei nr.14, Bucuresti, in datele de 19 si 20 mai.
Toti cei care au fost selectati vor primi, saptamana aceasta, un mail cu ora si data exacta.
Mult succes in continuare!

Articole, Film

I’m not famous but I’m Aromanian

I'm not famous but I'm Aromanian

Nu hiu faimos ama hiu Arman / Nu sunt faimos dar sunt aroman

Se da startul pentru primul film aromanesc de lung-metraj in regia lui Toma Enache.

Cautam actori de toate varstele, amatori si profesionisti, vorbitori de limba aromana sau dispusi sa invete intr-un timp scurt.

Fete – rol principal/secundar, figuratie simpla/speciala

Baieti – figuratie simpla/speciala (cu replici).

De asemenea alcatuim si o baza de date pt. urmatoarele productii teatrale si cinematografice.

Asteptam CV-ul + 2 poze recente pana pe data de 10 martie la adresa de mail:

castingtomaenache@yahoo.com

Interviuri, Toma Enache

Toma Enache la Semnaturi Celebre, RRA

Regizorul Toma Enache. Foto: Agerpres.

Regizorul Toma Enache. Foto: Agerpres.

Autor: Denise Theodoru

Toma Enache, colegul nostru, de la Radio România Internaţional, invitatul de astă seară al Denisei Theodoru la emisiunea Semnături celebre  –  este unul dintre regizorii foarte originali ai momentului, pentru care un film este cu adevarat valoros dacă sălile sunt pline.

Jurnalistul, poetul, actorul şi regizorul Toma Enache povesteşte cu entuziasm despre investirea talentului în proiecte teatrale independente, despre “Scrisoarea pierduta” jucată în armâneşte, despre un film dedicat aromânilor, dar şi despre bunul lor cel mai de preţ: familia cu tradiţiile sale.

http://www.romania-actualitati.ro/regizorul_toma_enache-24481

Toma Enache

Richard al III-lea

Pluralul Englezesc, Toma Enache

Trei generaţii de actori în „Pluralul englezesc”, aplaudate la Constanţa

Pluralul Englezesc

Pluralul Englezesc

„Pluralul englezesc” de Alan Ayckbourn, una dintre cele mai cunoscute tragi-comedii din lume, a ajuns, miercuri seară, pe scena constănţeană, după ce a avut premiera la începutul lunii decembrie, la Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti. Publicul de la malul mării, care a făcut neîncăpătoare sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor, a aplaudat în picioare prestaţia unor mari nume ale teatrului românesc, care au format o distribuţie de excepţie.

Spectacolul lui Alan Ayckbourn, care, în anii ’70, era cel mai iubit de pe Broadway, este realizat în trei acte şi prezintă povestea a trei familii care se reunesc în preajma sărbătorilor de iarnă. Fiecare act se petrece, pe rând, în casa unuia dintre cupluri, dar ceea ce se dorea a fi o simplă cină între prieteni se transformă într-o acţiune comică datorită păţaniilor gazdelor, cât şi ale musafirilor. Toate acestea duc la schimbări majore în destinele fiecărui personaj.

„Sunt extrem de bucuros că piesa beneficiază de un început foarte bun, cu săli pline în capitală, la Mangalia, Constanţa sau la Galaţi. Sunt onorat că lucrez cu o echipă de actori extrem de importanţi – Ion Dichiseanu, Cezara Dafinescu, Constantin Cotimanis, Victoria Cociaş, Armand Calotă, Delia Nartea – trei generaţii diferite de actori, dar la fel de importanţi şi de talentaţi. Este o bucurie să lucrezi cu o asemenea echipă în care lucrurile merg de la sine. Este suficient să ne privim, să schimbăm câteva gânduri şi să înţelegem ce avem de făcut”, a declarat la finele spectacolului, încântat de aprecierea publicului constănţean, regizorul Toma Enache. „Cu mare drag revin la malul mării. Sunt constănţean, am fost aici şi cu spectacole pe care le-am montat – „Amadeus”, „Mincinosul”, „Secta femeilor” sau „O noapte furtunoasă” – e o bucurie să mă întorc la publicul de acasă. O să vin în primăvară cu „Richard al treilea” – un spectacol pe care l-am făcut la Târgu-Severin, cu Claudiu Bleonţ în rolul principal. Probabil că vom reveni şi cu Pluralul englezesc”, a adăugat acesta.

Copleşit de atenţia spectatorilor, în culise, Ion Dichiseanu şi-a revărsat, la rândul său, laudele faţă de directorul Casei de Cultură din Constanţa: „Iubeşte arta şi frumosul din artă. Îl admir pentru că rar întâlneşti un om ca Gheorghe Ungureanu. Se simte dragostea sa faţă de artă, după cum organizează spectacolele, pentru că pune inimă. Dumnealui este foarte exigent, nu suportă kitsch-urile”. Referitor la piesa jucată, apreciatul actor a precizat: „Am plecat la drum cu acest spectacol cu gândul să facem publicul să uite, pentru două ore, de necazuri, să-l desprindem de cotidian şi să reuşim să-l focalizăm pe ceea ce se întâmplă pe scenă”.

de Codruţ BURDUJAN

Pluralul Englezesc

“Pluralul englezesc”, un succes după 20 de ani

Dacă în anii ‘70 “Absurd person singular” sau “Pluralul englezesc” era cel mai iubit spectacol de pe Broadway, se pare că reacţia publicului de aseară anunţă o evoluţie fulminantă a acestei piese şi la noi în ţară.

Împărţită în trei acte, “Pluralul Englezesc” este povestea a trei familii care se reunesc în noaptea de Crăciun. Fiecare act se petrece pe rând în casa unuia dintre cupluri, dar ceea ce se dorea a fi o simplă cină între prieteni, se transformă într-o acţiune comică datorită păţăniilor gazdelor cât şi a musafirilor. Toate acestea duc la schimbări majore în destinele fiecărui personaj.

În regia lui Toma Enache, “Pluralul Englezesc” are o distribuţie de excepţie care a cucerit auditoriul: Ion Dichiseanu, Cezara Dafinescu, Constantin Cotimanis, Victoria Cocias, Armand Calota şi Delia Nartea dau viaţă personajelor creionate de Alan Ayckbourn. Sala Teatrului “Ion Dacian” s-a dovedit neîncăpătoare pentru cei prezenţi. Peste 500 de persoane s-au amuzat pe seama culiselor familiale prezentate de cele trei cupluri.

În sala s-au aflat şi familiile protagoniştilor, însăşi fiica lui Ion Dischiseanu a venit la finalul spectacolului pentru a le înmâna actorilor trandafirii roşii ce se cuvin unei astfel de reprezentaţii de excepţie.

de Alina Vătăman

Richard al III-lea

Premiera piesei Richard al III- lea a uimit şi încântat publicul severinean

Miercuri, 20 octombrie, publicul severinean a avut parte de un eveniment cultural deosebit, premiera piesei Richard al III-lea de William Shakespere, în regia lui Toma Enache.

Spectatorii au avut ocazia ca, după avanpremiera din data de 13 octombrie, să vadă un spectacol care deopotrivă a uimit şi încântat, un spectacol care l-a avut în rolul lui Richard al III-lea pe actorul Claudiu Bleonţ, alături de actorii severineni, şi nu în ultimul rand elevi ai liceelor severinene într-un număr impresionant.

Adaptarea pe care a realizat-o Toma Enache cu elevii şcolii de vară de actorie a întrecut orice aşteptări, s-a întrecut pe sine şi a demonstrat că după Amadeus de Peter Shaffer, pus în scenă anul trecut, nu putea fi decât un spectacol impresionant. Printre spectatori s-a aflat ca invitat de onoare domnul Emil Boroghină, preşedintele Festivalului European de Teatru ,,Shakespere” şi membru în Senatul UNITER, şi care s-a declarat încântat de prestaţia actoriolor severineni, lansându- le cu această ocazie invitaţia pentru a participa la ediţia din anul 2012 a festivalului ,,Shakespeare”, secţiunea ,,pentru tineret“, în această distribuţie.

Trebuie menţionat că domnul Emil Boroghină, a fost deschizător de drum pentru teatrul severinean, prin regia primei piese de teatru jucată pe scena severineană după o pauză de 15 ani, prin piesa de teatru ,,Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, care a avut premiera pe data de 19 octombrie 2009, numai cu actori severineni.

Din distribuţie s- au remarcat actorii severineni: Vlad Grosu, Raluca Bădoiu, Irina Drăghiea, Lucreţia Epuran, Silvia Săftoiu, Armand Iliescu, Ion Epuran, Şuta Petrică, Nicolae Mâţu, Marius Mihăilă, Sever Iriza şi alţi 50 de tineri, elevi ai liceelelor severinene.

Scris de Dan Matei

Richard al III-lea

Cronică teatrală – Richard al III-lea în premieră la Teatrul severinean Teodor Costescu

Proiectul cultural, prin intermediul căruia a fost pusă în scenă, la Drobeta-Turnu Severin, una dintre cele mai importante tragedii shakespeariene, Richard al III-lea, este o izbândă artistică. Rodul unui efort creator care a angajat profesionalism, talent și pasiune, în primul rând, din partea unui regizor înzestrat cu o viziune novatoare, Toma Enache, și a unui actor remarcabil, Claudiu Bleonț. Ceilalți actori antrenați în spectacol sunt majoritar liceeni. Unii dintre ei, Raluca Bădoiu, Vlad Grosu, Armand Iliescu, s-au afirmat în Amadeus, alături de Lucreția Epuran, Silvia Săftoiu, Ion Epuran, pe care-i vom regăsi și în această distribuție. Toți au fost cursanții Școlii de vară (proiect inițiat de Primăria municipală), în cadrul căreia nevoia lor interioară de performanță a fost modelată de bagheta magică a celor doi profesioniști care au făcut posibilă renașterea teatrului severinean.

Regizorul Toma Enache mărturisea că a purtat cu sine, de-a lungul timpului, o mulțime de întrebări referitoare la montarea piesei shakespeariene. Întrebări care și-au găsit răspunsul în realizarea acestui spectacol. Adaptarea textului dramatic shakespearian la necesitățile scenice a dat naștere unei variante aparent simplificate. În fapt, esențializate. Asta, pentru a lăsa loc personajului colectiv, corespondent al corului antic, raisonneur al comportamentului protagonistului. Vocile acestuia intervin în momentele-cheie ale spectacolului, proliferează blesteme împotriva „celui ce din născare-a fost ursit gunoi al firii, fiu al lui Satan”, îi descifrează traseul inițiatic spre Puterea absolută, deplânge soarta tragică a victimelor.

Piesa debutează, surprinzător, cu dansul războinic al tinerilor, care, prin ritmicitatea viguroasă a mișcărilor, ștampilarea picioarelor și a brațelor, reiterează haka . Ritualul lor viril emană forță fizică și psihologică. În același timp, reprezintă o îmbărbătare simbolică în vederea  luptei cu propriile limite și o invocare a forțelor creatoare. După această secvență inspirată, pe scenă apare  dramaturgul, marele Will. Asemenea unui magician, el își trezește personajul la viață și ne stârnește „puterile închipuirii”. Monologul dramatic al ducelui de Gloucester exprimă ambiția lui extraordinară de a obține coroana regală a unei Anglii măcinate de lupte intestine care durau de zeci de ani. Umilit de infirmități fizice, răzvrătit împotriva Cerului pentru suferința acestei damnări, împovărat de disprețul semenilor, devorat de ură, el își propune să se răzbune. Să pedepsească și să stăpânească această lume nedreaptă, care l-a exclus și l-a batjocorit. Prețul pe care este dispus să îl plătească este renunțarea la propria umanitate. Întregul zbucium sufletesc al protagonistului, pactul lui cu diavolul sunt regăsite în jocul actoricesc al lui Claudiu Bleonț. Care reușește să îi redea, cu o remarcabilă artă a detaliului, complexitatea tuturor trăirilor interioare.

Istoria ascensiunii lui vertiginoase spre tron antrenează o serie de energii negative. Adevărat geniu al Răului, ducele de Gloucester va imagina un scenariu diabolic, bazat pe asasinarea fraților și a nepoților săi. Uzurpatorul puterii regale plănuiește totul cu maximă precizie, anticipează mișcările adversarilor cu o intuiție formidabilă. Regizorul îl imaginează în ipostaza unui șahist redutabil, căruia nu-i scapă niciun aspect al confruntării. Decorul minimalist-simbolic, tabla de șah și pânza de păianjen,  sugerează scena pe care se derulează, permanent, intrigile machiavelice și crimele lui odioase. Aliatul devotat al protagonistului (mâna lui dreaptă: „îmi ești un alt eu însumi”) este ducele de Buckingham, alias Vlad Grosu. Tânărul dovedește o reală energie în asumarea acestui rol. Emană stăpânire de sine și talent.

Victimele inocente ale tenebrosului erou cad secerate, rând pe rând, de abominabila lui cruzime. Cel dintâi răpus este naivul George, duce de Clarence. Deși nu are suficient relief ca personaj, este interpretat sugestiv de Armand Iliescu. Lady Anne, îndurerata văduvă a lui Edward-prinț de Wales, în ciuda suferinței devastatoare și a urii împotriva ucigașului, cade, fără șanse reale de scăpare, în plasa seducției demonice. Dramatismul scenei în care se confruntă cele două personaje implică multă forță psihologică. Raluca Bădoiu este expresivă și convingătoare în rol.

Următoarea pradă a „tigrului” însetat de sânge este regele Edward al IV-lea, interpretat de Ion Epuran. Un personaj destul de artificial, mai degrabă simbolic. Care a tutelat și a pecetluit scena împăcării dintre familiile York și Lancaster. A încercat să schimbe „iarna vrajbei” în iertare și iubire. El a fost ultima redută în calea  nelegiuitei domnii a întunericului, dar nu a reprezentat un adversar autentic.         Astfel, „jegoasa tiranie-a prins să urce spre tronul cel blajin.” Nimeni și nimic nu a putut înfrânge năprasnica voință de mărire a ducelui de Gloucester, care  a devenit regele Richard al III-lea al Angliei.  Nesătul de crime, „păianjenul înveninat, broscoiul ghebos” n-a avut tihnă până nu și-a ucis nepoții.

Scena în care regina Elisabeth își țipă disperarea (de a-și fi văzut copiii asasinați) are o mare încărcătură emoțională. Suferința ei înnebunitoare (potențată de rugămintea odiosului rege de a-i peți fiica) se izbește de halucinanta ură a Lady-ei Margaret. Cele două personaje, victime ale cruzimii demonice a protagonistului, evidențiază atât atitudini, cât și tipuri de feminitate antitetice. Regăsite și în interpretarea Irinei Drăghiea și a Silviei Săftoiu. Care impresionează, pe de-o parte, prin patetism gestual și sentimental, foarte expresiv, pe de-altă parte, printr-o uscăciune afectivă, rod al unei dezumanizante patimi ( „lihnită sânt de răzbunare”, afirmă Margaret). În aceeași scenă, Ducesa de York își exprimă damnarea de a fi dat naștere unui monstru. Deși trăirea personajului implică multă mistuire și sfâșiere, Lucreția Epuran are un joc destul de temperat. Această secvență, a confruntării dintre Richard și nefericita-i mamă, care îl blestemă, ar fi trebuit să exprime mai mult dramatism.

Întreaga piesă este dominată de personalitatea masivă a protagonistului, adevărată întruchipare a lui Satan. Jocul complex al lui Claudiu Bleonț excelează atât în scenele conflictuale, cât și în cele monologate. În istoria decăderii regelui, scena  coșmarului, dinaintea luptei decisive, în care este bântuit de duhurile celor uciși, prezintă un loc important. Precum și cea a trezirii din vis, sugestiv realizată. Decorul este simbolic, și de astă dată. Impresionează prin economia de mijloace expresive. Zvârcolirea nălucilor însetate de răzbunare a generat, pentru prima dată, tresăriri de spaimă în conștiința tiranului. Pentru prima dată a fost constrâns să se privească în oglinda conștiinței și să-și vadă toată monstruozitatea. Monologul evidențiază scindarea, criza interioară: „De cine mă tem ? De mine. Nu e nimeni: Richard e drag lui Richard; eu sunt eu.  E-aici vreun ucigaș ? Nu. Da, eu sunt. Cum, eu asupră-mi? Dar eu mi-s drag. De ce? De-atâta bine cât însumi mie mi-am făcut. Ba nu! De mine mi-e silă de câte-am săvârșit blestemății! Sânt ticălos!” Această confruntare cu sine însuși relevă, încă o dată, forța interpretării dramatice a lui Claudiu Bleonț.

Imagistic, „războiul celor două roze” mizează pe puterea închipuirii spectatorilor. Muzica lui Vangelis intensifică imaginea confruntării armate. Personajul colectiv al celor două tabere adverse se înfrățește, simbolic, după moartea lui Richard al III-lea. Încoronarea lui Richmond  stă sub auspiciile  unui timp al împăcării. Acordurile piesei The Miracle of Love, cântată de Eurythmics, îi antrenează pe actori într-un dans al regăsirii, al îmbrățișării. Trandafirul roșu și cel alb se unesc, prin iubire. Înfrângerea răului este sinonimă cu recuperarea umanității pierdute. Scena finală este expresia  unei viziuni artistice optimiste. Timpul crimei, al urii și răzbunării a fost înfrânt. Triumfal, sub zodia speranței, se naște o altă lume…

Regizorul Toma Enache, împreună cu asistentul de regie Lucia Epuran, scenografele Maria Dore și Simona Marcu, coregrafa Mădălina Mechenici, regizorul muzical Stelică Muscalu și ceilalți profesioniști care au contribuit la realizarea spectacolului ne-au propus o întâlnire inedită cu William Shakespeare. Aplauzele frenetice ale publicului prezent la premieră au confirmat reușita demersului teatral propus de ei și de echipa formată din peste șaizeci de actori, profesioniști și amatori, mai mari sau mai mici ca valoare artistică, dar însuflețiți de aceeași pasiune și bucurie a ființării întru Frumos.

Cât de actuală este punerea în scenă a piesei Richard al III-lea, rămâne să se pronunțe fiecare spectator, după ce va viziona acest spectacol și va reflecta asupra destinului tragic al protagonistului. Va descoperi sau nu, asemenea regizorului, că „există în fiecare dintre noi o dorință de putere nemărturisită, un mic Richard”? Cine știe? Firesc ar fi să descopere că pe scena politică a contemporaneității au existat și există  ipostaze mai mult sau mai puțin reușite ale acestui tiran. Și să-și amintească de aforismele conținute în versurile Glossei eminesciene: „Alte măști, aceeași piesă/ Alte guri, aceeași gamă”sau „Viitorul și trecutul/ Sânt a filei două fețe/ Vede-n capăt începutul/ Cine știe să le-nvețe;/Tot ce-a fost ori o să fie/ În prezent le-avem pe toate”…

de Viorica Marioara Cîlțaru

Toma Enache

CAUTÂNDU-L PE SHAKESPEARE CU TINERII DIN SEVERIN

Afis Richard al III-lea

Uneori lucrurile frumoase se întâmplă pentru că există o întâlnire. Atât ne-am propus, o întâlnire cu douăzeci de tineri, la o școală de vară… Au venit de trei ori mai mulți și au rămas aproape toți, să-l căutăm împreună pe Shakespeare prin Richard, cu Richard-ul nostru Claudiu Bleonț. Dacă adaug că pentru această întâlnire tinerii și-au sacrificat întreaga vacanță și apoi timpul liber după școală, lucrând cu pasiune, până la epuizare, pot spune că întâlnirea a avut rost. Toate întrebările și frământările mele legate de montarea piesei „Richard al III-lea,” unele vechi de saptesprezece ani, au fost inspirate de pasiunea tinerilor, de geniul lui Shakespeare și de talentul lui Claudiu Bleonț. Sub zodia acestei triade am construit acest spectacol. Ei m-au ajutat să văd, în războiul dintre cele două roze și un război între cele două sexe. Această piesă a fost făcută cu și din respect pentru Shakespeare și dacă am scurtat textul și am propus o nouă așezare, nu am facut-o pentru ca ne-am crezut mai deștepți decât el, ci pentru că acesta a fost modul nostru de a ne apropia de geniul lui, astăzi. Cred că bătrânul Will nu se va supăra pe noi, „fii rătăcitori și căutători” prin întinsa si măiestrita lui artă. Atât vă propunem și vouă, o întâlnire, pentru că „vrem să vă stârnim puterile închipuirii”.

TOMA ENACHE

Există în fiecare dintre noi o dorință de putere nemărturisită, un mic Richard ce știe că-n clipa în care ar pune mâna pe frâiele puterii ar deveni mai important, mai mare, mai frumos, mai respectat, mai iubit. Ce ne diferențiază e prețul pe care l-am plăti pentru a pune mâna pe putere. Când nu ai mai nimic din toate astea, Richard-ul interior este mai tentant. Dacă pentru noi e doar  tentant să fim ca Richard, pentru Richard cel plin de defecte fizice, cel neiubit de nimeni, e rațiunea de a fi. Asemeni unui șahist genial, va anticipa toate mișcările adversarilor, va calcula exact toate mutările necesare pentru a pune mâna pe coroana ce aduce Puterea. Puterea este singurul lucru pe care îl iubește, care poate să-i aducă puțină iubire. Puterea este singura scăpare într-o lume din care se simte exclus, o lume care detestă handicapul fizic, dar care,  la rândul ei, este ahtiată după Putere. Aceasta este lumea pe care Richard se hotărăște să o pârjolească, o lume defectă, care de zeci de ani se luptă pentru aceeași coroană. Și după ce focul a mistuit tot și s-a stins, „miracolul iubirii” va plămădi o nouă viață, vieți, conviețuire. De fiecare dată avem speranța că lumea care va veni va fi mai bună! Și așa va fi!

TOMA ENACHE

Toma Enache

Secta a Muljierilor

Secta femeilor

Din “Norii” lui Aristofan, “Banii vorbesc”

Secta femeilor

Secta femeilor

Din “Norii” lui Aristofan, “Banii vorbesc”

“Secta femeilor”, spectacolul invitat la Teatrul Nottara, productie a Asociatiei Culturale de Teatru, Muzica si Film “Dracula”, a surprins poate multa lume mai putin deschisa la inovatie, prezenta la premiera de joi.
In spectacolul regizat de Toma Enache, conceput ca o aniversare a lui Sebastian Papaiani, vioara intai este, desigur, Ion Haiduc, in rolul taranului Strepsiade, care cauta o cale de inavutire. Pentru el si pentru fiul sau, Phidipide (Claudiu Bleont), un impatimit al curselor de cai. Maestrul Socrate (Sebastian Papaiani) il pune pe invatacel in fata Argumentului drept si a Argumentului nedrept (inchipuite pe scena de Teodora Calagiu si Liliana Pana), iar omul simplu este gata sa cedeze, sa isi vanda sufletul diavolului, sa accepte principiul lui Socrate, Aici nu exista Dumnezeu. Principiu pe care il rastoarna fiul, Phidipide, trecut prin incercarile “sectei”. In final, ratiunea triumfa. Mesajul piesei este, pana la urma, in sensul moralei crestine, cu 400 de ani inainte de Hristos.
Schema unei comedii de Aristofan este adaptata intr-o cheie moderna sau postmoderna, agrementata cu hituri muzicale gen “Banii vorbesc”, “Money, Money, Money”. Aceasta o putea face cel mai bine un regizor de origine aromana cu conceptii morale conservatoare, cum este Toma Enache. “Fara credinta, omul devine un clovn. Un clovn ce actioneaza cu sau fara placere, intr-un Circ pe care cu siguranta Diavolul este cel care il regizeaza… raspunde Corul lui Aristofan: «Noi asa facem cu toti acei ce-s doritori pentru pacate (bani, sex, droguri), ii ducem la nenorocire, ca singuri sa invete ca viata trebuie traita cu frica de Dumnezeu!»”, spune regizorul Toma Enache despre spetacolulul sau, la care a lucrat cu minutie in ultimele aproximativ sapte luni.
Aristofan, autorul din secolul IV i.Hr., considerat parintele comediei universale, i-a mai atacat si alteori pe sofisti, pentru inducerea in eroare a tinerei generatii. “In afara de Shakespeare, niciun alt dramaturg nu l-a egalat pe Aristofan in capacitatea de a imbina fantezia, imaginarul cu realul, alegoria cu satira si umorul cu poezia”, spune despre autor si piesa presedintele Asociatiei Dracula, domnul Stoian Anghel.
In spectacolul “Secta femeilor” care ramane in general fidel personajelor, textului si tramei lui Aristofan, isi fac loc maximele lui Aristofan ori ale lui Socrate. Dupa succesul din 2009 cu spectacolul “Mincinosul” dupa Carlo Goldoni, Toma Enache si Asociatia “Dracula” revin in peisajul teatral bucurestean (speram si in cel din tara) cu un spetacol pe care il putem considera, dupa prima vizionare, “spectacol scoala”.
Cu siguranta au placut si vor placea in continuare publicului scenografia si costumele realizate de Maria Dore, iar corul antic cu recitativele sale produce o impresie de autenticitate pentru cunoscatorii teatrului clasic. Urmatorul spectacol cu “Secta femeilor”, pe 18 martie, la Palatul National al Copiilor.

de Tudor Lavric

Sursa: Cronica Romana

Poezie Aromana

Ars poetica

Ars poetica

Poezia easti maş ună hiintsă

cu trupu ancăpător di murminţă

iu bat arada ahănti inimi,

tush canda bat tu unu abis di săndzi,

şi-u mută măna

a poetlui Cari ,

sapă groapa singur

şi ăngrupatu

mutreaşti la ăngrupari.

Poezie Aromana

Arta ali ăncljigari

Arta ali ăncljigari

Aistu omu plăscăneashti

dit tuti oasili di poezii

la nai ma njica tăljitură

ăncljeaga unu zbor,

la nai ma njica mintireaji ali minti

scoală idei.

Aistu omu di poezie

ăncljeagă itsi avdi

tu idei.

Poezie Aromana

Hlăpuitorlu di yisi

Hlăpuitorlu di yisi

Aistu omu hlăpuiashti yisi,

li măcă cu tut cu oasi

cu air, cu buielj.

Shi-u băgă zorea s-nu bagă-n gură

altutsiva.

Anyisa ună muljeari shi-u videa

cum aminta un ficior.

Ul măcă yislu troară,

ama muljearea amintă tu pantica a lui

cumăts dit Biblii.

Aistu omu di yisi, di buielj ,di oasi

avea tu păntica ali minti

cumats dit Biblii.

Poezie Aromana

Cilimeanu

Cilimeanu

Voi mash s-yinea tati

să-nj tragă ună pliscută

shi ocljiu ămplinu di lăcărnj

s-minduiască…

Easti zori că aushescu,

perlu dusi shi cari va s-mărtirisească

că hiu cilimeanu ?

Muljerli,fliturii, puljilji

nu si aspar di mini.

Ideili nu aushescu vărnăoară…

Voi mash tati s-yinea îndreptu

cătă mini

shi muljerli, puljilji, ideili

s-ul veadă cum ănj da ună pliscută.

Poezie Aromana

Ahapsea ali minti

Ahapsea ali minti

Itsi minduita easti una arcari pi crutsi

ună pideapsă ti ună amărtie veaclje.

Caplu a meu aruptu di moarti

sta spindzurat di bană shi di murmintu;

tu itsi idee easti unu vombir shi unu anyil.

Lipseashti mash telea  di anvarliga s-u talj

shi s-fudz…

vahi va ti s-tihiseshti tu pirmithi,

vahi tu ună lungă agărsheari.

Ia, ashe va s-agiumdz avigljitor

shi va s-badz oară ca vărnu  s-nu scapă

shi  s-da di arshini mărata carafetă.

Mas hii avigljitor, taha tini nu va s-vedz

căndu va-s nedz priimnari

S-nu tsiva di fats leavă

shi s-amini cu tufechea tu tini

că va ti avdă shi va ti ducă s-ti vatămă.

Ashe iasi tu padi  prota anvirinari ,vătămată

dip pi gardlu tsi vrea s-lu arsară.

Cum anvitsăm, căndu moari ună ANVIRINARI

yini HARAUA să spună condoleantsi;

Cum shtim, easti una furnjie di hărăseari.

Ashi niheamă căti niheamă

ahurhim s-undzimu cu shcreta di moarti,

shi su vrem shi-nă îngrupăm ,

ninti nă mănă ,deapoia una idee

sh-tu soni , Noi.

Poezie Aromana

Poemata di vreari -I-

Poemata di vreari -I-

Macă ti voi ?

Antreabă, itsi mină tu mădua a meauă

tini minti dit mintea a meauă

ăntreabă budzăli curmati

tu atsea dit soni băsheari,

tini săndzi dit săndzili a meu,

amintată dit inima a unui

zbor ascumtu shi vătămat

tu seara di numtă.

Căndu mi ăntribashi mas ti voi,

tuti ideili mutară capu

shi featsiră semnu că ti voi ;

Atumtsea caplu tsă plascăni

shi tsă lunjina bitisita !

Poezie Aromana

Poemata di vreari II

Poemata di vreari II

Tu ocljiu a tău di omu

shi tu irislu a tău di anyil

mi teshi ta s-dormu.

Ca arăcoari ca s-fătsea

sh-canda mureamu hăndos tu somnu.

Va ti îngropu tu ună piramidă

tsi vără minti nu u mindui,

aco truplu sicatu nu va adilje

mash vrearea yie shi moartă

ocljiu totăna va-lu bată

sh-tuts njieljii va înyiadză

sh-va s-pască cu harauă

tu ocljii a tăi di veardză.

Poezie Aromana

Poemata di vreari III

Poemata di vreari III

Pi dzănuclji, anvărligată di yisi

ahundusită tu abisi,

tsă tăcăni ună idee…

Neauă dădea , cu caduri dit eta tauă,

shi cati sfulgu a lor

arana tauă vindica…

Ăngrupată tu albu

njica văsăljoanj di neauă

ashtiptai s-da soarili.

Minduiam

shi tuti s-tuchiră

cu tini deadun.

Poezie Aromana

Poemata di vreari IV

Poemata di vreari IV

Căndu ti arcai pi crutsi

ti acătsai cu idei ,

nu cu pironi

sh-ti amărtie li hipshu iutsido

tu inimă, tu mănă tu măduă ;

s-nu tsiva s-li cărtească vărnu

că guvili va s-grească

sh-tuti tu mini va lăiască

sh-va mi landzidzască .

Poezie Aromana

Poemata di vreari V

Poemata di vreari V

Nj-iu frimitashi inima

shi fătseshi mash una păni.

Shi s-u-aveai măcată tută

shi tut nu para putea s-u satură

păntica ali vreari ;

Mash Hristolu ma s-vrea

va s-hărnească cu ea

sh-tini…

sh-mini…

Poezie Aromana

Poemata di vreari VI

Poemata di vreari VI

Tuti s-fătsea ună

mash noi vream ampărtsarea.

Nă ampărtsam shi ahăntsă pulji

preaclje s-fătsea tu air

sh-ahăntsă oclji di altsă oclji s-acatsă.

Nu nă aprucheam…

Ahânti prici azghilea di vreari

sh-lilici la lilici căfta băshari.

Nă ampărtsam

shi ahanti minduieri nă apruchia

ti daima.

Poezie Aromana

Poemata di vreari VII

Poemata di vreari VII

Hiu aspărat niheamă

sh-cashti căndu va s-măcăm

lunjina faptă dzamă tu ciurbă

shi cashti căndu va s-măcăm

ghelă di lilici shi vreari

tsi mash ti noi s-fătsea cu hari…

Hiu aspărat niheamă,

measa s-guli

sh-udălu lăndidza di ashtiptari.

Poezie Aromana

Puljilu

Puljilu

Puljilu dit mintsăli a meali

azboairă deadun cu eali ;

ashi cum Dumidza azboairă

prit caplu a oaminjlor:

di la xeri la tsăngrimi

di la cănticu la blăstemu.

Căndu sta niminat

li shtii tuti.

Itsi martirisiri u facu

elu u shtii (shi s-cărteashti mas grescu)

Puljilu a meu nu mata ari boatsi ti căntari…

cătivăroară căndu vrea, sh-nu para vrea

nj-aspuni nă poezii ;

easti ahăntu aver poezia a lui

easti ahăntu aver peana a lui

sfulgu a lui,

tush canda i tsiva măyiastru.

Ama el nu easti ici măyiastru

sh-nu undzeashti ici cu puljilji.

Itsi s-hibă, easti vătămat tu cuibairu

shi unu ou sum el

nj-iu shtii itsi minduită.

Poezie Aromana

Ti CĂRCIUN

Ti CĂRCIUN

Hristolu ardi tu mini

ca ună căndilă tsi zburashti

shi ahăntă scutidi tsi nu achicăseashti…

Arămash greu di minduieri shi zboară

ca feata tsi măcă mistirghiu

shi nu mata poati s-amintă.

Ti atsea că lunjina băneadză

mi sprigiurai s-nu mata mor pi scutidi.

Poezie Aromana

NARCIS

NARCIS

Cătu pidimo trapshu ti lunjină

căndu anvitsai că băneadză

sh-fu ahăntă ananghi di scutidi

ti aistu lucur.

Agiumshi vrutlu ali lunjină

doilu tată ti ahănti arazi.

Mash ea, mi adutsi pi aradă;

candu u stringu ăn-bratsă

canda mi stringu mini

sh-chirolu a ljei, tush canda

i chirolu a meu.

Mutrescu la ea

sh-ljirtati suntu tuti amărtiili.

Poezie Aromana

MĂÑI DI ASIMI

MĂÑI DI ASIMI

Ai mănji di asimi

ca dauă idei tsi mizi s-amintară,

ti atsea loai adetea s-cărtsănescu

cafiun dzeadzitu di a tău,

ti atsea undzeashti ahăntu multu

minduita a tauă cu a meauă…

Ti atsea că suntu albi – suntu loclu nai ma bunu

ti moartea a sămtsălor,

sh-ti atsea yinu cafi dzuă

ta să-shi da suflitlu tu măna a tauă…

Mănjili a tali suntu murmintsă

ti sămts,

ti atsea căndu nj-u arăzvuieshti percea

nj-u arăzvuieshti cu măna a lor…

Fă-ti ’culea, ta s-mor

tu măna a tauă.

Poezie Aromana

CARTI TI MAIA

CARTI TI MAIA

U shtiu ahăntu ghini maia

Cu măna spindzurată di furca di turtseari,

Sh-ea toartsi ninga torlu a meu,

torlu a armănjilor lu-antsasi.

Tru ocljlji a elj s-acumtină vimtul sh-tsingrimea

dit săndzăli a elj s-featsiră afendi sh-dada

tru mănjlji a elj Hristolu ânye di shapti ori,

tru somnul a elj dormu sh-mini cătivăroară….

Sh-tora cându minduesc la tini, maie

tush canda vedu aumbra a tauă,

tsi arichishură prit mintea-meauă,

ca ună aradză aratsi,

sh-nj treatsi hiri, hiri prit păltări…

Ti vedu ca unâ njiauă albă, aspăreatâ

fudzită tu cupii di sâmts.

Sh-mash ocljljii njts shi-laii ts-ânyilicescu,

ma-nclotsi di murmints.

Mash tini ti-am maie,

Maie a meau

Sh-a tutlor armânjilor.

Poezie Aromana

MAMA

MAMA

ti dada a meauă

Mama easti ună inimă frămtă

Un suflit tsi-s dinjcă

Un pulju di neauă,

Ună icoană iu s-âncljnă un cilimeanu.

Frămtu sh-dinjcat cilimeanlu

S-fatsi omu mari.

Omlu sheadi pi dzănuclji dininti di icoană.

Mama easti moashi

Sh-ausheaticlu ună peană tu vimtu.

Poezie Aromana

EA

EA

Ahse hii tini

cu mintea la idei shcreti

zburănda la tilifon cu Paradislu…

tsi anvirinari s-hii muljeari

shi s-nu hii axi s-ti amints singură;

tsi anvirinari ti oaminj

că nu suntu axi să

s-amintă singuri

catiun să s-amintă el,

s-nă him părints shi cilimeanj.

Ahtari hii tini, ămplină di vreari

cu ună idee limnusită pi budză

cu unu sin chitrusit di chefi;

tsi harauă s-hii muljeari

shi s-amints, s-amints…

Poezie Aromana

Altă amărtie

Altă amărtie

Ahăntă chiardiri ti omu

ahăntă chiardiri ti suflit

sh-mardzina ali lună s-veadi agudită

him ma ămplinj di amărtii…

Mas vream s-earam Adam

va s-mushcam dit meru

fără s-mi pingă Eva.

Poezie Aromana

PIRMITLU ALI EVĂ

PIRMITLU ALI EVĂ

S-dipunsi unăoară pi Pimintu

ună idee

shi ea shidea tu coasta a merlui

tu pirgu

nimushcată dit bană.

Putană idee.

Poezie Aromana

Mintimenă

Mintimenă

Dealihea dormu s-arăstornu

noptsăli tsi nu li dormu;

bagă minti mintimenă

cum va s-chiaptsănj percea

shi mădua dit oasi.

Calu Troian easti mash ună idee

achicăseshti pishtira

ama nu shi stalactita

cum ună muljeari…

bagă s-doarmă calu Troian mintimenă

anamisa di percea a tauă…

Poezie Aromana

Tiniri zurli

Tiniri zurli

Tiniri zurli cu cusitsi

tsi fugu cătă mardzina di Paradis

s-hărsescu cu niheamă cănticu

au săndzi di celnits

shi nu mata vrea s-avdă di moarti.

Sta ca cihtăsits shi minduiescu…

tiniri tsi fugu după căntitsi

născănts celnits tsi facu moabeti cu moartea

shedu sh-minduiescu tu Paradis.

Poezie Aromana

Muljeri

Muljeri

I-ahăntu fardu (buiauă) tu bana a născăntor muljeri

shi ti atsea easti ananghi

ta s-cadă cortina ,

fără s-da pălnjli vărnu;

I-ahăntu ritual tu bana a altor muljeri

sh-ti atsea s-facu ayalmi tu templili a lor

fără s-hibă plichisiti.

I-ahăntu fardu tsi zgrumă ritualu

sh-nu mata aflăm templili

s-ni ancljinăm.

Poezie Aromana

Bradlu

Bradlu

Mi ancljin dinintea a bradzălor

cu itsi nervu di-a meu.

Duchescu.

Bradlu easti ună alăxeari al Dumidză

ti atsea că i multu veardi

ti atsea că i multu arihati ta-s hibă pomu…

Altă soie ti tsi lu furăm

shi-ălji băgăm lunjină prindu Cărciun…

I huzmetea a LUI

adiljie tu casili a noastri

Cărciun di Cărciun.

Poezie Aromana

Doi nicuchiri

Doi nicuchiri

Aladz sh-tini prit mini

cum alagă cilimeanu tsi earam

sh-budza tsă cripă

shi ishiră dit ea băsheri…

shi mintea chitrusi

ti atsea ca s-bubuchiseshti tini ănveastă

cu stulia a tauă di eti.

Canda noi tsi him?

Doi nicuchiri limnusits

tu chirolu tsi treatsi.

 (Tags: Hookah Pipes)

Poezie Aromana

Ancljinari

Ancljinari

Aprindu ideili

cum aprindu ună tseară

shi ardu ti daima

sh-ti yii sh-ti morts

shi mas yineai s-mi cafts

vahi va s-mi afli

cum ună minduită ancljinată

cu oclji a Hristolu

Poezie Aromana

Ciudie

Ciudie

Hiu mintea nai ma limpidă

tsi mas dai di ea

va s-ti scoli tu mintsăli a oaminjlor

tsi mas nu dai di ea

nu va s-ti scoli vărnăoară.

Poezie Aromana

Muljearea

Muljearea

Muljearea i aloatu

criscut tu vreari shi lăngoari

i simintsa tsi avu curaiu

ta s-mushcă dit poamă

i cuibairu fecundatu di lunjină.

Muljearea i pănea caldă

fitrusită pi measă

di ăhăntă ashtiptari.

Poezie Aromana

Moartea

Moartea

Moartea tricu asear-noaptea pi cărari

aushilji shedu ninga ugeaglu di fum;

suntu ti daima cum foclu tu cinushi

cilimeanjii s-agioacă – batu pironi tu ushi –

nu ăntreabă vărnu  tsiva , nu ari vără nauă

Moartea ni acatsă di gushi.

Poezie Aromana

Altă luyie di erotică

Altă luyie di erotică

Mi luashi di bărbatu

ama nu mini

cu mintsăli a meali ti ancurunashi

sh-adrashi dit eali crutsea

iu ti alinashi

ama,

fără cărună di schinj shi ciudii

ca ună di aradă muljeari,

ti atsea ti voi shi ti ashteptu

cum ună Anyiari.

Poezie Aromana

Pirmitu ali inimă

Pirmitu ali inimă

Pirmitu ali imimă

s-poati s-hibă pirmitusit

mash di săndzi.

El alagă pi iutsido

ti atsea că i ună arană dishcljisă.

Pirmitu ali inimă lu minduiashti

ună idee

lu ănyrăpseashti peagalea

shi mizi s-avdi

tush canda shedu di zbor

ăndauă minduiti.

Poezie Aromana

Carcaletslu

Carcaletslu

Tută avearea a meauă

easti un carcalets.

Ănj căftă luna

nj-eara greu s-nu u-aprochi căftarea.

Ma di atumtsea luna chiru, dusi

shi mash un carcalets arsari tu tser

shi căntă ta s-u aducă aminti luna.

Poezie Aromana

Alăxeri

Alăxeri

Unu lucru nu mi alasă s-mor arihati

Caplu a meu

i luna

arămasă di ahăntu tser.

Unu lucru nu mi alasă s-mor arihati

caplu a meu

i luna

arcată pi crutsi.

Unu lucru nu mi alasă s-mor arihati

caplu a meu

i luna tăljiată shi anyiată ti Pashtili ali vreari.

Poezie Aromana

Ahtari

Ahtari

Su-aumbra ahăntor filinari

bagu oară ta s-ts-acats fantoma

mash mintea heamă s-aspari

căndu avdzu oaminj singuri cari trecu.

Hii feamină shi ai numa Ahtari

Ti atsea nu grescu ici căndu trets…

Dit filinari, fantoma s-aspari

trecu oaminj singuri

shi io grescu : o, lăi, Ahtari, Ahtari!

Shcreta di bană căndu s-dutsi,

Căndu chiari?

Poezie Aromana

Isapi

Isapi

Tut tsi mindui mădua

fu cum s-aibă ună moarti mushată.

Tut tsi mindui bana

adră unu mort ti ljia haraua.

Ună moarti mushată tsi băna

minduia ti mădua moartă.

Poezie Aromana

Ahapsea ali minti

Ahapsea ali minti

Ia-nj suflitlu s-lu antsernj

di tuti amărtiili.

Banăm ca baia ta să shtim

tsi s-fatsi tu ahapsea ali minti.

Polimu tu caplu a meu i cati noapti;

pi frămti am chicuti di njiori

ti atsea că alumtai cu ună carti.

Minduierli fgati, chirură tu mină

s-alumtă cu chirolu

ta s-da daima lunjină.

Poezie Aromana

Ocljilu

Ocljilu

Ocljilu

i loclu iu Dumidză

shi-ascundi lunjina

i loclu iu lunjina

s-fatsi Dumidză

ta s-putem s-ul videm.

Poezie Aromana

Moscopole

Moscopole

Moscopole,

sh-tora avdu a nostri dadi cum jilescu

sh-budzâli a lor shi tora grescu

greashti cheatra, greashti tut uborlu

Aidi armânj sculats aoatsi corlu

astândz Moscopole anyie laolu

Aidi arăzvuits  cinusha armasă

dit casa tsi tu ocljii a mei i totna arsă

Moscopole,

sândzili a tău apă nu s-featsi

cură di eti şi s-avdi ca yie boatsi

di chetsărli a tali cu anami

va s-băgăm timeljiu năpoi ti armânami

Moscopole ,

fandazmă di cheatră

fănj-ti iara vatră

alithea shi mushată

putes surpată !

Poezie Aromana

Cadur cu Irina

Cadur cu Irina

ti adutsearea aminti ali Irina Nicolau

Anălţai tilifonea ,

cărţânea zboarăli ,s-dinjica:

“Irina dusi”; tu nări Moartea

nj-arădea.

U pliscutii cu cartsăli a tali

sh-căpsi  niheamă …

A bre, Irină !

cătu vream s-fătsem

un cadur deadun

s-creapă di inati

Eternitatea

s-u cripăm ti totna

Moartea.

A bre, Irină, grea!

bagă boatsea

ti armânjii di aoa , ti mini,

plăcărseai fratsljii Manakia

s-pitreacă un cadur cu tini!

Poezie Aromana

Pirmithu

Pirmithu

ti Matilda Caragiu Marioţeanu

Iuva, tu unâ cohi di lumi

Unu oarfânu tiniru armânu plândzea,

Câ nu  u ştie limba ş-nu ari carti,

Câ nu ari dadâ,

Câ-i oarfânu ş-di şcreta di moarti.

Unu auşu vini, lăcrâńili âl’i li aştearsi:

“Nu plândzi! L’ia Cartea ş-va u ânveţ

Limba armâneascâ…

Ninga nu câpsişi? “

“E, ma cari va ńi-u da  nâpoi dada?”

“Nu ti aspari, tuţ armâńil’i şi-u ştiu patrida,

Lipseaşti s-u ştibâ  ş-dada:

Ari numa Matilda.”

Poezie Aromana

Njic anvets

Njic anvets

Armâne!

Armâne, bagâ minti  :

nu ari s-trets ma ânclo di limba a tauă

nu ari s-fudz di ljepurlji avinats

deadun cu ideili tu ubor

nu ari cutar ma mushat di atsel armânescu

nu ari altâ doagâ s-ti anvâlească cu ahăntă vreari

cum fatsi doaga armănească

nu ari altâ dadâ s-ti tsănâ tu poală

ma ghini di dada armănă

Ninga ună oarâ bagâ minti :

s-nu fudz ma-nclo di numa tauă!

Poezie Aromana

Inima Armânilor

Inima Armânilor

Inima armânilor va anvileari

Că trapsi lăiets shi multâ arcoari

Inima armânilor va dizvâleari

că u anvăli caimolu shi multă dureari

Inima a armănilor va dizgrupari

că sheadi tu trup cu altă ducheari

Inima a armânilor va dizvaleari ,

anvileari, dizgrupari că fără ea

armânlu cheari!

Poezie Aromana

Gavranlu

Gavranlu

di E.A. Poe

armâneashti Toma Enache

Tu unâ shcretă laie noapti , arămas mutream nâ carti

Minduiam la ânvetslu veclji tsi a lui noimâ fu ta s-chiară

Mi-ancljinam: sh-avdu cicâtea, tu ushi arada ca bâtea;

“Vărnu oaspi” -dzacu- “tritsea, s-agudi di ushi afoară

Vărnu oaspi vru ta s-intră, mizi ciucuti nafoară”.

“S-nu mi-aspar toradioară”.


Mea tsanu minti că era, tu Andreu tsangrimi s-fătsea

Pirili tu ugeag zghilea shi chilimea u-aumbrară;

Ashtiptam dzua multu vrută ,cărtsali niheam s-agiută

S-aflu  Lenora chirută. Steaua-n tser Lenor fu s-chiară

Sh-anghilii u hăidipsescu; Lenor numa nu-ari s-chiară

Ma aclo, aoa văroară.


Shcretsălji di birdadz aroshi di mitasi shi lăhtăroshi

Mi astaljiară pîn di oasi , inima nj-iu aspărară;

Frica s-asgunesc ma ghini dzăshu ashe năpoi ti mini:

“I, văr oaspi-n casă yini; tu ushi i-di-ahantă oară

Caftă amănatlu oaspi ugeag di ahantă oară”.

“S-nu mi-aspar toradioara”.


Loai curai cama cu sila cata ushi fara njila;

“Domnule” grii “vahi doamna s-mi ljirtats shidzut nafoara”

“Mi-ancljinam; sh-avdzai ciucutit,cum eram ca adurnjit

Vahi mizi voi ciucutit, nu acatsai ta s-bagu oara

dzash ca i var agudit”; Dishcljid usha sh-bagu oara:

“Na scutidi ca varnoara”.


Di ciudii sh-asparari,mutrii tu scutidea mari

Anyisam yisi tsi tu yis alts oaminj nu-anyisara.

Isihie var ici nu grea shi scutidea shi ea tatsea;

Mah unu zbor io grii atumtsea: “Lenor!” – s-avdza prit zboara-

Airlu nj-apandasi tut “Lenor”; anj turna a meali zboara.

Mash zboara fura afoara.


Tu uda mi aveam turnata, heavra mi-avea acatsata

Sh-ahurhi napoi ta s-bata, ma salami sh-cama troara.

“Siyura s-avdi cum bati, tu firida pi canati

Vrea sa shtiu tsi ari cabati, vrea s-dizleg ciudia troara

Sh-inima vrea ta sa-shtie; va s-vedu tu aesta oara”:

“Vimtu bati ca varnoara”.


Dau canatea dinaparti sh-vedu na aripa  cum bati

Sh-intra cum amiralu, un gavran lai dit eta di altaoara

Ni buna dzua vrea s-dzaca,ni cljinaciuni ici s-faca

Pirifan acatsa s-treaca, cata ayalma diunoara

Pi ayalma ali Antini, pi ea shidzu diunaoara.

Sh-sta ca glar toradioara.


Mutrita laie shi serta anj si parea multu psefta

Ma sumarashi di anvirinari; -“Lai gavran di altoara”-

“Tsicara nu ai carantari,siyura nu hii ti arcari”

“Ti-amintash dit chisa s-pari, ama tsi numa-ts bagara

Tu cratlu di pisa Pluton, tsi numa laie-ts bagara?”

El apandasi:”Varnoara”.


Pi shcreta alj fu apandisea; ni hazi sh-ici nu s-uidisea

Ma chitrusii candu avdzai,un gavran s-dzaca zboara.

Nu s-ari avdzata ici iuva, bana di om sa shtea tsiva

Ca pulj, prici i altutsiva, s-intra tu uda ashetsi troara

pi ayalma ali Antini sa sheada ahantu troara

Shi s-aiba numa: “varnoara”.


Ma gavranlu ca limnusit, unu zbor aleapsi minduit

Tush canda tu atsel zbor cripari sh-suflit s-adunara.

Mash unu zbor vru ta sa spuna, vara peana ici nu mina;

Candu un zbor a-meu asuna:”Cats sots avui tuts s-chiara?

Ashe sh-el; va s-fuga cum nadiili veclj arada azbuirara”.

Gavranlu dzatsi – “Varnoara”.


Mi lahtarsi esta ciudie, zborlu cu mintiminie

Dzac: “vahi mash aistu zboru aleadzi di alti zboara;

Lu-anvitsa nicuchirlu cari avu var blastemu mari

Shi di-ahanta jali s-pari, vrura vahi sh-dolji cantara

Cantic tsi mash un iho avea, idyiul iho dolji cantara”:

“Varoara, lele, varnoara!”


Sumarashi di-ahanta jali sh-trapshu troara alta cali;

Dinintea ali ushi pi fotel yisli caplu nj-angrupara.

Minduiam s-acats tu pringa, puljiu lai ca vara striga

Caftam mintea su dishcljida gavranlu di altaoara

Tsi va s-dzaca shcretu, strambu, candu spuni esti zboara:

“Varoara, Cra! Varnoara”.


Gavranlu cu a lui mutrita pan tu suflit mi avea fripta

Iuva iuva nu-nj tacanea tsi vrea spuna tseali zboara?

Mut ashe anj bateam caplu tsi s-aiba tu minti draclu;

Sh-arihati nj-alas caplu, pi fotelu iu s-virsara-

Lunjinjli ali lambi -, iu caplu feata tsea ambara

Nu va lu ashteara, varnoara.


Airlu ljia s-alaxeashti na njiurizma lu minteashti

Catse candilili tu tser anghilii li liganara.

“Marate” -bagai io boatsi- “Dumidza mea tsa pitreatsi

Yitrii s-bei naca tsa treatsi caimolu ti Lenor ma troara”

“Bea su-agarsheshti Lenor, bea sa-ts fuga dorlu troara!”

Dzasi gavranlu – “Varnoara”.


“Semn arau”, “vombir” io grii – “Cubilji”- “gavran i-tsi s-hii”

“Dheavulu ica tufanea pi aistu meal ti arcara?”

“Tu aistu uda tsi suschira tsi shretu shi pondu s-deapira

Iu lahtarea-i-nicuchira; ti palacarsescu dza troara

S-afla Iudeea yitria? Dza mas u-aflu dza ma troara?”

Dzatsi gavranlu – “Varnoara”.


“Semn arau”, “vombir”-io grii- “Cubilji”- “gavran i-tsi s-hii”

“Pi tserlu tsi-i supra, pi Dumidzalu vrut; dza troara

Tu Paradis tsi-i naparti, su-stringu tu bratsa s-poati,

Feata steaua tsi-i aparti, tu tser samtsalj u-aflara

Di alji grescu tora Lenor; va u-stringu tu bratsa vloara!?”

Dzasi gavranlu – “Varnoara”.


“Tsel dit soni s-hiba zborlu”. “Fudz tu chisa tsa-i laolu”.

“Tufanea ca blastem s-ti duca, tsel cu un cicior s-ti chiara

S-nu-aramana peana shcreta di minciuna tauă psefta;

Singur vream ta s-hiu na eta”.”Fudz di aoa tu aista oara”.

“Ljiats dit cheptu-a-meu dintana, zverca ljiats tu-aista oara”.

Dzasi gavranlu -“Varnoara”.


Di-atumtsea lailu gavran sta, supra di ushi sh-tora sta

Niminat pi-ayalma ali Antini; I-si-aprindu troara

Oclji di demun tsi au turbata sh-aumbra lui arcata

Cadzu dit lamba virsata, pi chilimi damca s-moara

Suflitlu nj-iu lu-acatsara, damca shcreta va s-lu moara

Ti daima sh-ti varnoara!

Poezie Aromana

Njeaua al Dumidzău

Njeaua al Dumidzău

Pi unu cicior di veară

sh-pi budză di seară

dunjeaua azbura

că va da nă stea

prit cărări diparti

ea va s-lunjineadză

tendzăli asparti.

Minduiti arali

băgară di cali

s-nu veadă laolu

lunjina a Hristolu

su aputrusească

pira tsi-as adastă

tu casă armănească.

Ama canda fu

unu njelu aspăratu

tsi mi pitricu

tush tu Bethleemu

iu s-aminta EL.

Aide shi căndu va s-crească

oili va-lu pască

ta să s-fănătească

cu lunjina a lui;

sh-la capu va s-vedz

ună frăndză frămtă

dit lilicea sămtă !

Siyura va s-vedz

maghii mintimenj

tsi negu pi cărări

s-aspună la tuts;

nacă vidzu văr

nă steau di dor,

sh-taha tut spuneau

sh-taha tut dzătseau:

cari vidzu di tuts

unu cutar di sămts?

Nu băgat oară

cum nidzeats peagalea

pi aclo pi nafoară

la nă albă armănă

cu poala di lănă

toarsă tush dit lună;

ia ăntribats năpoi

nacă pi la voi

pi aco pit ubor

s-amintă ficior

cu frămtea di neauă

lunjină di steauă.

Tate, mărate

pitreatsi shi-un frate

pitreatsi shi-un căni

cu plăngu di la Tini

s-alagă ca sămtu

s-alatră ca vimtlu

s-alatră s-aravdă

cilimeanjii s-lu avdă.

Lăi njelu bagă minti

la a meu părinti

sa-lj spuni ca shicaie

s-nu-lj si pară laie,

că mi dispuljiară

sh-pi crutsi mi arcară;

s-li spunj dealihea

lă pătidzai tihea.

Toma Enache

Din “Norii” lui Aristofan, “Banii vorbesc”

“Secta femeilor”, spectacolul invitat la Teatrul Nottara, productie a Asociatiei Culturale de Teatru, Muzica si Film “Dracula”, a surprins poate multa lume mai putin deschisa la inovatie, prezenta la premiera de joi.
In spectacolul regizat de Toma Enache, conceput ca o aniversare a lui Sebastian Papaiani, vioara intai este, desigur, Ion Haiduc, in rolul taranului Strepsiade, care cauta o cale de inavutire. Pentru el si pentru fiul sau, Phidipide (Claudiu Bleont), un impatimit al curselor de cai. Maestrul Socrate (Sebastian Papaiani) il pune pe invatacel in fata Argumentului drept si a Argumentului nedrept (inchipuite pe scena de Teodora Calagiu si Liliana Pana), iar omul simplu este gata sa cedeze, sa isi vanda sufletul diavolului, sa accepte principiul lui Socrate, Aici nu exista Dumnezeu. Principiu pe care il rastoarna fiul, Phidipide, trecut prin incercarile “sectei”. In final, ratiunea triumfa. Mesajul piesei este, pana la urma, in sensul moralei crestine, cu 400 de ani inainte de Hristos. Citeste mai departe…

O noapte furtunoasa, Toma Enache

NOAPTEA FURTUNOASĂ FAȚĂ’ CU VISUL AMERICAN

Visele nu se risipesc dar nici nu zboară dacă nu le dai aripi. Câtă dreptate avea Pablo Neruda! În 2005, când „O noapte furtunoasă” avea premiera în București, eu visam lucruri interzise în legătură cu acest spectacol și multe reprezentații. Îl botezasem Don Quijote, cu speranța că va răzbi și că va fi iubit de public. Cineva de sus i-a dat aripi și „Noaptea furtunoasă” a zburat prin toată Romania, apoi prin Ungaria, Spania, Macedonia, Germania, pentru în final, după 100 de reprezentații, să poposească în AMERICA. Citeşte mai mult…

O noapte furtunoasa

In premiera la Washington cu “O noapte furtunoasa”

Şi a fost într-adevăr „O noapte furtunoasă”! Sala a fost în picioare la finalul reprezentaţiei actorilor de la Teatrul Naţional din Bucureşti! Aplauzele nu au contenit, iar prezenţa lui nenea Iancu a ridicat spiritele celor care au luat parte la premiera piesei celui mai renumit dramaturg roman, I.L. Caragiale, la Washington.
De origine aromân, regizorul Toma Enache păstrează tenta clasica a piesei, introducând doar câteva elemente moderne, atât cât să dea o şi mai mare valoare variantei sale. Reuşeşte să creeze un permanent dialog între actori şi spectatori, fără să diminueze din acţiunea piesei. Actorii poartă costume româneşti şi aromâneşti, uşor stilizate plastic, lucru demn de lăudat în teatrul actual, unde există de multe ori tendinţa de a moderniza pâna la punctul în care se pierde originalitatea piesei. Aici este de aplaudat regizorul, pentru că a reuşit să păstreze admosfera creată de Caragiale, dându-i exact atât cât trebuie izul de modernism. Spectacolul a fost jucat în limba română, în paralel făcându-se o proiecţie în limba engleză cu sumarul piesei.
Personajele iau viaţă sub interpretarea extraordinară a trupei actorilor de la Naţional: Claudiu Bleonţ (Rică Venturiano); Sorin Frâncu (Jupân Dumitrache); Maria Teslaru (Veta); Ioan Haiduc (Nae Ipingescu); Dana Pocea (Ziţa); Marcelo Cobzariu (Chiriac) şi Daniel Niţoi (Spriridon).
La cea de-a 105-a reprezentaţie in regia lui Toma Enache, piesa a putut fi jucată şi pe pamânt american prin bunavoinţa Societaţii Române de schimburi culturale din Charlotte, NC, prin bunăvoinţa doamnei Elena Caragiu şi ASTROM – Asociaţia Studenţilor şi Tinerilor Profesionişti Români din Washington DC, cu sprijinul Institutului Cultural Român şi al Ambasadei României la Washington.
Este greu de adăugat în plus faţa de faptul ca piesa, actorii, regizorul, au fost cu toţii Jos Palaria!

Mădălina Corina Diaconu

Sursa: Antena 3

Mincinosul

„Mincinosul” – de Carlo Goldoni – o comedie pe care severinenii au gustat-o din plin

Casa de Cultură din Drobeta Turnu Severin a găzduit, marţi seara, pe scena Palatului Cultural „Theodor Costescu”, de la ora 19.00, piesa „Mincinosul“, de Carlo Goldoni, în regia lui Toma Enache.

Din distribuţie au făcut parte artişti ai teatrelor bucu­reş­tene precum: Claudiu Bleonţ (Mincinosul), Valentin Uritescu (Pantalone), Liliana Pană (Rosaura), Mircea Cons­tantinescu (Arlecchino), Radu Zetu (Brighella), Teodora Colagiu (Beatrice), Mariana Liurcă (Colombina), Adrian Anghel (Ottavio) şi Ana Constantin (Cleonice). Sceno­grafia piesei a fost semnată de Raluca Mişaca.

Dăruire pentru public

Chiar dacă veneau de la un drum destul de lung, pentru că jucaseră pe scena teatrului din Cluj, actorii şi-au dat toată măsura valorii lor pe scena severineană, comedia „Minci­nosul”, de Carlo Goldoni, re­uşind să stârnească hohote de râs şi ropote de aplauze. Cu energia debordantă care îl caracterizează, îndrăgitul actor Claudiu Bleonţ a reuşit să descreţească frunţile severi­ne­nilor, având şi rolul principal. Desigur, o prezenţă foarte aş­teptată a fost cea a renumitului actor Valentin Uritescu, care la cei aproape 68 de ani se dăruieşte scenei şi publicului aşa cum a făcut-o întreaga sa viaţă.

O şansă pentru un spectacol

Alături de veterani ai scenei româneşti, regizorul Toma Enache a dat şansa şi celor mai tineri să înveţe tainele acestei minunate profesii, astfel încât cea mai tânără dintre pro­tagonişti, Teodora Calagiu nu are decât 23 de ani, fiind studentă în anul trei la Actorie, în Bucureşti. Pentru cei care nu au avut po­sibilitatea să-i vadă pe scenă pe aceşti actori, am surprins şi noi câteva impresii.

Claudiu Bleonţ

„Nu suntem ceea ce părem a fi, ne spune Shakespeare, iar într-un secol în care fizica cuantică spune că totul e în mişcare şi în permanentă schimbare, e greu şi periculos să definim că ăsta e adevărul, că ăsta sunt eu, iar joaca pe care o propune regizorul Toma Enache, după textul lui Carlo Goldoni, mi se pare frumoasă din simplul motiv că face o deschidere şi o ofertă publicului, de a medita zâmbind şi detaşat asupra acestui subiect, nu numai legat de povestea amoroasă, ci şi despre minciună, despre relativitate, despre ceea ce într-un fel, literatura dramatică italiană a dezvoltat şi mai frumos peste alte câteva sute de ani prin Pirandello, care are un titlu al unei piese – «Aşa este, dacă vi se pare» …. Cred că primul lucru pe care-l face un om, ca exerciţiu la teatru, este să-şi păstreze atenţia trează într-un mediu de oameni vii – sala, şi în acelaşi timp un mediu de oameni vii – scena, care de acolo spun ceva, care în acelaşi timp este relativ şi schimbător în permanenţă. Şi undeva se produce o frumoasă şi relativă detaşare. (…) Şi pentru că toată lumea vorbeşte acum de criză, eu aş spune că în teatru este vorba întotdeauna de o criză, fiecare spectacol e o criză, fiecare întâlnire cu un public e o criză, un anumit freamăt în legătură cu modul în care se va produce această întâlnire. În această întâlnire există întotdeauna două direcţii, a publicului către noi şi a noastră către public – primim ceva de la publicul respectiv, ceva care ne face să jucăm, să ne simţim în seara respectivă într-un anumit fel. Doar asta aş numi eu criză, însă din moment ce există aer, soare, noapte, zi, din moment ce avem capacitatea de a iubi, faptul că suntem în trecere prin această viaţă, restul apare doar un zâmbet de bucurie şi de plăcere.

Valentin Uritescu

„Noi am fost cooptaţi de un impresar foarte valoros şi iată că s-a încropit un spectacol aproape cu o tentă particulară. Spectacolul este interesant pentru că se consumă între cele două tuşe: a unor oameni care tratează serios problemele vieţii şi a celorlalţi, care duc o existenţă plină de erotism la un moment dat, ceea ce place publicului, dar nu ajunge niciodată la vulgaritate …. Îmi pare bine că am venit la Drobeta-Turnu-Severin, este un oraş vechi, cu tradiţie, publicul este obişnuit cu piese valoroase, iar sala teatrului este extraordinară. Spectacolul acesta parcurge o serie de momente foarte interesante şi merită să fie vizionat (…) Cum se vede publicul de pe scenă? Îmi aduc aminte că acum vreo 45-50 de ani îl percepeam ca pe un balaur cu 1000 de ochi, apoi publicul îţi devine prieten şi în cele din urmă te adoră, eu pot acum să spun asta. Şi nu este vorba neapărat de sala de spectacole, e vorba de emisiuni, seriale de televiziune etc. Oamenii sunt dornici de sinceritate şi actorii care reuşesc să treacă rampa asta şi să ajungă în sufletul lor sunt iubiţi şi preţuiţi. Noi vedem uneori publicul, ca pe acela care uneori stă să vadă cum ne dăm noi nădragii jos, tocmai pentru a învăţa ce se întâmplă în anumite situaţii… În cazul meu, eu cred că oamenii mă preţuiesc proba­bil pentru simplitatea, pentru since­ritatea mea în jocul de scenă, pentru că în viaţa particulară omul mai şi minte. Şi pe scenă mai minţim, dar eu m-am simţit întotdeauna preţuit de oamenii care m-au văzut în spectacole. Le mulţumesc tuturor din tot sufletul meu, inclusiv publicului severinean, un public frumos şi curat şi care are tendinţa de a deveni modern şi de a se lărgi”.

Toma Enache – regizor

„Am reuşit, cred, ca împreună să creem o atmosferă adevărată de spectacol, şi asta se vede din modul cum reacţionează actorii între ei. Ne-am bucurat de succes aici şi de o întâlnire foarte emoţionantă cu publicul din Drobeta-Turnu-Severin cu piesa «O noapte furtunoasă» , în care Claudiu Bleonţ a jucat rolul lui Rică, şi revenim cu «Mincinosul», când a sosit momentul să ne dăm jos o parte din măştile pe care suntem obligaţi să le purtăm uneori, şi să fim faţă-n faţă, cel puţin pe scenă. De obicei, cu toţii purtăm o mască, tuturor ne vine greu să o dăm la o parte, suntem rude mai mult sau mai puţin cu Mincinosul, dar sigur că omul este o fiinţă de paradă, aşa cum spunea Sartre – de paradă la serviciu, de paradă acasă, de paradă la cumpărături. Dar, totuşi, această fiinţă de paradă care este omul, trebuie iubită şi acceptată aşa cum este pentru că, de cele mai multe ori, poartă o mască fără să vrea…De multe ori, minciuna te ajută să vezi adevărul. Dă-i omului o mască şi îi va fi mult mai uşor să spună adevărul, spunea Oscar Wilde, şi aşa este, pentru că în spatele măştii omul are curajul să spună lucrurilor pe nume. Iată că pe scenă lucrurile se spun cu mult curaj, iar actorii au acest curaj de a spune adevărul şi cu mască şi fără mască. E o bucurie să lucrezi cu actorii mari, în general. Cu cât sunt mai mari, cu cât sunt mai orgolioşi, cu atât energiile converg în timpul spectacolului, iar din aceste energii care se ciocnesc în scenă, din aceste orgolii ale actorului, regizorului, scenografului, chiar şi ale impresarului, se nasc toate aceste energii care interacţionează atât de frumos în scenă.

Teodora Calagiu – studentă anul III Actorie

„Este o etapă neaşteptată şi foarte frumoasă din viaţa mea să închei în acest mod o facultate de profil, mai ales că joc alături de nume mari ale scenei teatrale româneşti. Eu cred că, în meseria asta, pe lângă talent şi foarte multă muncă trebuie să ai şi foarte mult noroc, dacă nu te iubeşte cineva acolo, sus, nu cred că reuşeşti. M-am gândit să fac această facultate, din perioada liceului, când nu ratam niciun spectacol de teatru, şi mi-am dat seama într-o zi, când din scaunul spectatorului pierdeam firul poveştii doar gândindu-mă ce aş fi putut face şi eu pe scenă dacă aş fi fost în pielea actorilor. Atunci mi-am dat seama că am o problemă, şi că trebuie rezolvată, şi iată că astăzi pot spune că am rezolvat-o cu bine. Sper ca şi de acum înainte să fiu la fel de norocoasă în această carieră frumoasă care mă aşteaptă”.

Alexandra Dediu

Sursa: Informatia de Severin

Mincinosul

Minciună şi „seducţie“, pe scena Casei de Cultură

Mari actori ai teatrelor bucureştene precum Claudiu Bleonţ, Liliana Pană, Valentin Uritescu, Mircea Constantinescu, Teodora Calagiu, Bogdan Uritescu, Axel Moustache, Răzvan Oprea şi Adrian Anghel, au poposit, marţi seară, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor, pentru a da viaţă personajelor lui Carlo Goldoni din comedia „Mincinosul“. Prezenţa lui Claudiu Bleonţ în sala de spectacole a Casei de Cultură este, de fiecare dată, un eveniment. Aşa cum şi-a obişnuit publicul fidel, şi de această dată, actorul Claudiu Bleonţ, cu verva sa ieşită din comun, a captat atenţia chiar din mijlocul spectatorilor. Sala a fost o prelungire naturală a scenei, actorii făcîndu-şi „natural“ şi artistic intrarea chiar pe uşa pe care, cu cîteva minute înainte, intraseră spectatorii. „Mincinosul“, de Carlo Goldoni, în regia lui Toma Enache, este o piesă care îl are în prim-plan pe Mincinos, dar, totodată, este o piesă care tratează în plan secundar „arta seducţiei“. Ipocrit, dar seducător, Mincinosul lui Goldoni, interpretat de electrizantul Claudiu Bleonţ, reuşeşte să sucească minţile reprezentantelor sexului frumos – Rosaura şi Beatrice -, totodată să-şi deruteze adversarii, folosindu-se de atuurile lor materiale şi de „florile de spirit“. Mincinosul dă şi lecţii de viaţă, ceea ce îl face pe slujitorul său, interpretat de Axel Moustache, să declare: „Cine stă cu lupii învaţă să urle“ .

Pe aceeaşi scenă au evoluat, pentru prima dată împreună, Valentin Uritescu (Pantalone), alături de fiul său, Bogdan Uritescu (Florindo). „A fost destul de dificil, că nu am jucat niciodată împreună, în sensul că eu, ăl mai bătrîn şi care cred că am experienţă, l-am bătut la cap tot timpul. Şi asta nu-i place nimănui, dar pînă la urmă, ne-am înţeles“, a mărturisit, după spectacol, Valentin Uritescu, despre prestaţia pe care a avut-o pe scenă, alături de fiul său. De asemenea, Valentin Uritescu a mai spus că, deşi „bucşit“ de o răceală, s-a simţit extraordinar la Constanţa, aşa cum se simte întotdeauna.

La reprezentaţia care a avut loc marţi seară, la Casa de Cultură din Constanţa, a fost prezent şi regizorul Toma Enache. „La Constanţa mă simt, de fiecare dată, extraordinar şi întotdeauna revin cu drag. Publicul de acasă este cel mai bun“, a spus Toma Enache, referitor la reacţia pe care a simţit-o din rîndul spectatorilor. Regizorul constănţean a mărturisit că prin acest spectacol a intenţionat să aducă pe scenă un mincinos care ne poate ajuta să dăm la o parte masca pe care o purtăm în fiecare zi. „Fiecare dintre noi purtăm o mască peste tot unde ne ducem şi pe scenă avem curajul să dăm la o parte aceste măşti ale ipocriziei şi să arătăm partea frumoasă din noi, dar şi partea urîtă. Fiecare dintre noi are şi o parte urîtă şi o parte frumoasă. Nu dorim să dezvăluim partea urîtă şi întotdeauna vrem să scoatem în faţă ceea ce este frumos. Dar omul este obligat să poarte această mască şi nu are curajul să o dea la o parte. Dar, într-un spectacol de teatru, măştile sînt date la o parte şi vedem omul cu bune şi cu rele în faţa noastră“, a spus regizorul Toma Enache. „Mincinosul“ a mai fost prezentat şi la Craiova, turneul continuînd în oraşe precum Ploieşti, Cluj şi Timişoara.

Sursa: Telegraf

Mincinosul

Mincinosul”, dandy italian cu dragoste pentru fiecare

Casa de Cultură Constanţa a găzduit, marţi seară, spectacolul „Mincinosul”, de Carlo Goldoni, în regia lui Toma Enache.

Spectacolul l-a avut în centru pe dandy-ul italian interpretat de Claudiu Bleonţ, care, păcălindu-i pe toţi că este un burlac dornic să pună capăt libertăţii, îşi urmăreşte obiectivele libidinale fără scrupule, fiind prins, în cele din urmă. Pornind de la motoul: „Dacă recunoşti că trebuie să minţi, poate afli adevărul”, marele mincinos foloseşte tertipuri pe alocuri sofisticate pentru a-i da dreptate, în cele din urmă, lui Einstein: „Ce secol trist, mai degrabă spargi un atom decât o prejudecată”, afirmă acesta.

Publicul i-a putut vedea pe scenă pe Uritescu – tatăl şi fiul (Valentin şi Bogdan), jucând în rolurile lui Panta-lone, respectiv Florindo: „A fost destul de dificil să joc alături de fiul meu, în sensul că eu, ăl mai bătrân şi care cred că am experienţă, l-am bătut la cap tot timpul. Şi asta nu-i place, nu-i place nimănui. Dar până la urmă ne-am în-ţeles”, a spus, după spectacol, actorul Valentin Uritescu.

Din distribuţie au făcut parte: Claudiu Bleonţ, Valentin Uritescu, Bogdan Uritescu, Liliana Pană, Mircea Constantinescu, Teodora Colagiu, Mariana Liurcă, Adrian Anghel, Ana Constantin şi Răzvan Oprea.

De asemenea, l-am putut vedea evoluând şi pe Axel Moustache, câştigătorul premiului „Generaţia Aşteptată” la Gala Tânărului Actor Hop de la Mangalia din 2007.

Ilustraţia muzicală a fost semnată de George Marcu şi scenografia de Raluca Mişaca.

Sursa: Cuget Liber

Mincinosul

“Mincinosul” – flori de spirit, ras si filosofie

Piesa “Mincinosul”, in regia lui Toma Enache, cu Claudiu Bleont in rolul principal, a avut premiera din Bucuresti pe 13 aprilie, la Teatrul Nottara. Dupa succesul repurtat in alte orase ale tarii, si in capitala lucrurile au stat la fel cu “Mincinosul”, spectacolul jucandu-se cu casa inchisa.

Judecand dupa animatia pozitiva din sala, cei prezenti nu au fost dezamagiti de piesa si nici de prestatia actorilor, dimpotriva. Nici n-ai cum sa nu ramai pe ganduri cand auzi reflectiile despre viata ale personajului principal sau sa nu razi din toata inima de felul in care isi povesteste peripetiile, gesticuleaza sau isi prezinta… “papagalul”.

Comedia lui Goldoni il urmareste pe venetianul Lelio (Claudiu Bleont) care se intoarce acasa dupa multi ani si nici nu ajunge bine, ca imediat pune ochii pe doua tinere fermecatoare si naive, carora nu ezita sa le suceasca mintile, omitand sa le spuna de care dintre ele ar fi indragostit. Cele doua, Rosaura (Liliana Pana) si Beatrice (Teodora Calagiu), sunt fiicele doctorului Balanzone (Sebastian Papaiani) si, ca doua domnisoare serioase, vor sa se marite cat mai bine. Ametite de posibilitatea ca “marchizul napoletan” (asa cum se prezentase Lelio) se o ia in casatorie pe una dintre ele, cele doua nici nu-i observa pe Florindo (Bogdan Uritescu) si Ottavio (Adrian Anghel), doi tineri venetieni indragostiti de ele pana peste cap, care fac tot posibilul ca fetele sa ii remarce. Numai ca de stradaniile anonime ale celor doi profita Lelio, care insira o minciuna dupa alta, determinandu-le pe tinere sa creada ca el este cel care face tot felul de gesturi frumoase pentru ele. De altfel, el nu se da in laturi de a spune minciuni nici tatalui si nici amicilor in fata carora se lauda cu aventurile lui (mai mult inchipuite decat reale), creand, astfel, tot felul de situatii dramatice.

Lucrurile se complica si mai tare cand doctorul stabileste cu prietenul sau Pantalone (Valentin Uritescu), nimeni altul decat tatal lui Lelio, casatoria Rosaurei cu acesta din urma. Nici Lelio si nici Rosaura nu vor sa auda de astfel de aranjamente, crezand ca e vorba de persoane pe care nu le cunosc, pana cand se intalnesc oficial. Numai ca mai este o problema: Lelio este casatorit la Roma, iar sotia lui Cleonice a sosit in Venetia pentru a-si recupera sotul! Dupa ce apele se limpezesc, Florindo o ia de sotie pe Rosaura si Ottavio pe Beatrice, iar mincinosul Lelio se intoarce la Cleonice.

Claudiu Bleont este un Lelio plin de carisma si de umor, un personaj care nu face deosebirea dintre bine si rau si pentru care ocolirea adevarului este la fel de naturala precum respiratia. El nu spune minciuni, ci “flori de spirit”, cu ajutorul carora iese basma curata din anumite situatii, dar o si incurca rau de tot in altele. Cu toate acestea, tocmai florile lui de spirit sunt cele care scot la iveala adevarul (iubirea pe care unii nu indrazneau sa o dea pe fata) si care fac ca lucrurile sa se termine bine pentru toata lumea.

Personal, n-as spune despre “Mincinosul” ca este o piesa care te tine in priza tot timpul, deoarece are si unele momente in care te poti deconecta putin de la actiune, dar cred ca tocmai aceste cateva momente de acalmie dau scenelor puternice o si mai mare forta de atractie. In orice caz, experienta si farmecul maestrilor Valentin Uritescu si Sebastian Papaiani, care sunt incredibil de naturali si improvizeaza cu usurinta, impletita cu entuziasmul tineresc al Teodorei Calagiu sau al lui Adrian Anghel si cu explozia de talent care este Claudiu Bleont fac din “Mincinosul” un spectacol plin de viata, amuzant, uneori filosofic si mai mereu senzual, un spectacol pe care nu-l poti accepta.

Sursa: http://www.4arte.ro

O noapte furtunoasa

Seara de teatru la Washington DC – “O noapte furtunoasa” de I.L. Caragiale

Sambata, 15 mai 2010, in prezenta domnului Ambasador Adrian Vierita, sala se spectacole a Bell Multicultural High School din Washington DC, a gazduit un eveniment romanesc de exceptie, celebra piesa a lui I.L. Caragiale, “O noapte furtunoasa”, fiind prezentata publicului intr-o viziune moderna, apartinand regizorului Toma Enache.

Citeşte mai mult…

O noapte furtunoasa

O NOAPTE FURTUNOASĂ

O noapte furtunoasa in USA

O noapte furtunoasa

O noapte furtunoasă
de I.L. Caragiale

ÎN REGIA LUI

Toma Enache


DISTRIBUŢIA

Rica Venturiano ………………………………… Claudiu Bleonţ

Jupân Dumitrache ………………………………….. Sorin Frâncu

Veta …………………………………………………… Maria Teslaru

Nae Ipingescu ………………………………………… Ioan Haiduc

Ziţa ………………………………………………………… Dana Pocea

Chiriac ………………………………………….. Marcelo Cobzariu

Spiridon ………………………………………………….. Vasile Niţoi

Acest spectacol face parte din seria de manisfestări culturale dedicate aniversării a 130 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Statele Unite ale Americii.

Spectacolul din Washington, DC a fost organizat de către doamna Elena Caragiu şi Societatea română de schimburi culturale din Charlotte, Carolina de Nord în parteneriat cu ASTROM- Asociaţia Studenţilor şi Tinerilor profesionişti Români, cu sprijinul Institutului Cultural Român şi al Ambasadei României la Washington, DC.

O noapte furtunoasă

în viziunea lui Toma Enache

În interpretarea de astăzi a binecunoscutei piese, O noapte furtunoasă, regizorul Toma Enache ni-l prezintă pe Caragiale într-o variantă modernă, contemporană păstrându-i în acelaşi timp însă izul specific balcanic. Fiind aromân de origine, regizorul propune publicului din această seară un spectacol în care acţiunea se desfăşoară într-o familie de machedoni. Potrivit afirmaţiilor lui Claudiu Bleonţ, Toma Enache a ales această variantă regizorală, deoarece a ţinut cont şi de faptul că însuşi Caragiale a fost, după spusele multora, aromân. Regizorul reuşeşte performanţa de a-l aduce pe marele dramaturg român în zona teatrului modern şi rafinat, în care, din cauza limitării de viziune a majorităţii celor care i-au pus în scenă piesele, acesta s-a aflat foarte rar.

Spectacolul se doreşte în acelaşi timp să fie şi unul interactiv creându-se astfel premizele unui permanent dialog între actori şi spectatori. Varianta aromână a capodoperei lui Caragiale abundă în soluţii regizorale inedite, născute dintr-o imaginaţie exuberantă. Soluţiile alese se înşiruie coerent, într-o cadenţă plină de vervă şi dezinvoltură, care te face să uiţi cum trece timpul.

Piesa în această interpretare a ajuns la cea de-a 104 de reprezentaţie şi a fost jucată nu numai pe scenele din România dar şi în Spania, Germania, Macedonia şi Ungaria. Înainte de sosirea la Washington, DC spectacolul şi-a făcut debutul şi pe continental American cu o primă reprezentaţie în Charlotte, Carolina de Nord.

Subiectul piesei

O noapte furtunoasă nu se referă atât la îngâmfarea negustorilor parveniţi de tipul lui jupân Dumitrache Titircă Inimă-Rea, chiristigiu şi căpitan în garda civică, la rigiditatea reprezentanţilor forţei publice de partea celor tari, de felul ipistatului Nae Ipingescu, şi la arivismul amploiaţilor de factura studentului gazetar Rică Venturiano, cât la „onoarea de familist“ a jupânului, compromisă, la lipsa de „rezon“ a ipistatului prea încrezător şi grăbit să facă uz de autoritate în favoarea amicului său, în fine la limbajul semi-cult al ziariştilor, adepţi ai unor sloganuri sublime pe care le pronunţă după ureche, aplicându-le dacă s-ar ivi ocazia, pe dos. Din fraza lui Venturiano: „Nimeni nu trebuie a mânca de la datoriile ce ne impun sfânta Constituţiune… mai ales cei din masa poporului“, cei doi înţeleg prin sufragiu pe omul de sufragerie, deduc că Rică „bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran“. Într-adevăr, Rică pretinde că n-are altă politică decât „suveranitatea poporului“, pentru că „box populis, box dei“, dar deviza lui civică sună: „Ori toţi să muriţi, ori toţi să scăpăm!“ Piesa, o farsă, se bazează pe un qui pro quo. Jupân Dumitrache ia drept inamic al onoarei sale pe Rică, în vreme ce soţia îl trădează cu Chiriac, calfa, omul de încredere, iar Rică, aventurierul hilar, o „asaltează” de fapt pe cumnata chiristigiului.

În fond, ce îşi dorea Caragiale să vadă în munca cu actorii: crearea unei expresivităţi fireşti în jocul scenic prin simplificarea lui. Îi plăcea mai mult „cum” se joacă decât „ce” se joacă. Într-adevăr, s-a spus că în opera lui Caragiale nu regizorii reinventează lucruri noi ci că opera lui îşi dezvăluie mereu noutatea faţă de contemporani. Aşa mi s-a arătat „noaptea furtunoasă” în straie aromâneşti, fluierându-şi oful şi cu „sarica balcanică” răsturnată în zilele noastre.

Cred că în acest spectacol se topesc în mod plăcut energiile caragialeşti cu cele ale regizorului, ale actorului, ale scenografului, însă bucuria împărtăşirii acestor energii revine, desigur, numai actorilor. Şi poţi să le spui din toată inima un „bravos absolut.”

Le mulţumesc actorilor şi colaboratorilor care au trudit la zămislirea acestui spectacol, a acestui copil, pe care mi-aş îngădui să-l botez Don Quijote, cu speranţa că va fi la fel de răzbătător şi iubit de public ca şi personajul lui Cervantes. Pentru asta nu trebuie decât să lupte cu indiferenţa ce ne înconjoară.

Închei optimist, cu urarea lui Nenea Iancu:

„Să fiţi veseli şi sănătoşi!” | „S-hiţ hârioşi şi sănătoşi!”

Toma Enache
Toma Enache

O noapte furtunoasa

Turneu SUA

Dupa 100 de reprezentatii spectacolul: ” O NOAPTE FURTUNOASA” de I.L. Caragiale

ESTE INVITAT IN TURNEU IN SUA

WASHINTON D.C. 15 MAI 2010 la ora 18.00 Bell Auditorium

CHARLOTTE N.C. 11 MAI 2010 la ora 19.00 Halton Theatre (Elizabeth Street)

Auditie cu public cu spectacolul radiofonic : TOMA CARAGIU – PANTOMIMA CUVANTULUI la WASHINTON Si CHARLOTTE pe 9 Mai si respectiv 14 mai

Turneul este organizat cu ocazia a 130 de ani de relatii diplomatice romano-americane de catre Societatea de Schimburi Culturale Romano-Americane Charlotte NC, cu sprijinul:

Ambasada Romaniei la Washinton D.C.

Institutul Cultural Roman Bucuresti

Next Page »