Toma Enache, regizorul primului film despre Experimentul Piteşti: „În loc să-şi onoreze eroii, România onorează în continuare comuniştii“
Postat de toma · Lasă un comentariu
Postat de toma · Lasă un comentariu
Felicitari, Toma! Filmul reprezinta un adevarat succes! L-am vazut si parca as vrea sa-l mai vad de cateva ori. Ba mai mult, mi-as dori sa-l vada si bunicii…poate cand va aparea pe dvd! Este un film foarte emotionant, am fost impresionata de ceea ce am vazut! Parerea mea este ca trebuie sa te apuci de partea aII-a Cu siguranta va fi la fel bun! Felicitari inca o data si succes in continuare!
Georgy
Sunt Armana si sunt mandra,azi am ajuns la filmul mult asteptat si am fost surprinsa intr-un mod foarte placut nu ma asteptam sa vad chiar asa cum suntem noi Aromanii cu pita,cas, obiceiuri,traditii etc.Sper ca vom mai vedea filme regizate de dumneavoastra, un regizor si actor exceptional!
Elena
Sa stiti ca mi-a placut filmul si sunt sincera,imaginea a fost super,muzica la fel,scenariul,jocul,totul,m-a amuzat tare mult scena cu negrul:))
Marius
felicitari !!! am vazut filmul, nu sunt aroman/ dar sunt faimos ca am vazut „nu sunt faimos dar sunt aroman” !!!!! foarte rar dupa ce vad un film, raman atat de placut/incantat/ uimit/ !!!!
Felicitariiiiiiiiiii !!!!
Vreau sa va felicit pentru ceea ce ati realizat recent, ma refer la film! Poate v-au spus-o si altii semanati foarte tare cu Nicholas Cage! Inca o data felicitari!
Elena
Va multumesc si ma simt onorata, va felicit pentru marele film pe care l-ati ecranizat si mi-ati umplut inima de bucurie!! Sa va ajute bunul Dumnezeu sa faceti cat mai multe filme armanesti, hiu mandra ca hiu armana!!!
Teodora
a multumesc frumos pt urare !! Am fost la filmul dvs cu familia mea si tin foarte mult sa va felicit personal.In calitate de viitor candidat la admiterea UNATC-Regie de film, va pot spune ca mi-a placut cum s-a realizat regia filmului, imaginea impecabila iar povestea foarte interesanta avand in vedere ca traiesc zi de zi alaturi de armâni si mi-a captat atentia.Eu si mama mea, va felicitam din suflet si asteptam cu nerabdare urmatorul dvs film !
Rodica
L-am vazut in Braila ….este ceva de vis .Nu-mi inchipuiam ca voi trai si acest moment.Muzica este super iar distributia a fost perfecta.Va felicit….pasiunea dumneavoastra a dat roade ….va doresc la mai multe filme,armanesti si foarte bune!De ce nu un film pentru Cannes,un Berlin…..Va imbratisez cu drag ,pe dumneavoastra,frumoasa d-voastra familie si echipa care v-a stat alaturi!
Felicitari! Adevarul suprem este intr-adevar Iubirea!
Lidia
Salutari de la Timisoara…felicitari si mult succes in continuare!
Stefania
Felicitari pentru succesul care l-ati avut la Timisoara!;)
Ana
Ne-a placut foarte mult si felicitari pt tot ce ai reusit sa realizezi! Te mai asteptam sa vii prin Timisoara.
Evelin
Am fost la film, mi-a placut tare muuuult !
Zoica
Aseara iaram la cinema cu cumnata mea Vanghea ,vidzumu filmul,multu na luo hari,catu’ ma multi cama ninti Toma,ai multa hari,tzi sadi ghini,omu’ disteptu ,ni harsimu ca hii armanu,ama hii si cu hari.Adari ghini ,ca noi nu prea stimu multi di armani,asa va=s anvitamu .Hii un regizor si actor di anami nu masi tu armanami…
Anca
Felicitari, Toma! Un altfel de film si un eveniment de exceptie! Te imbratisez cu drag!
Teodora
Domnule Enache , vreau sa va felicit din tot sufletul pentru acesti film, mi-a depasit orice asteptare . Sunt mandra ca sunt aromanca si sunt mandra de dumneavoastra . Sper sa ne mai oferiti multe surprize frumoase !
A fost ca o revelatie filmul,emotionant ,eu si nu numai ca am plans dar am si ras.Felicitari si sa aveti putere si insipratie sa mai faceti multe altele.Toata lumea asteapta…Ne simtim si mai mandri acum,datorita dv si filmului.
Cristina
Este superb filmul!! Chiar daca nu sunt aromanca am fost si l-am vazut.Are o frumoasa poveste de dragoste, traditie si este deosebita povestea .
Darius
Superb filmul , ma bucur mult ca un arman a facut asa ceva , felicitari !!
Costa
Să trăieşti, frate Toma! …Eiiii… vroiam să-ţi spun câteva cuvinte ca să înţelegi cât de mult mi-a plăcut acest film. Dar am vrut să las să treacă ceva timp, să fiu eu cel din urmă, să-mi aleg cuvintele. Frate Tomaki, am văzut filmul nu o dată ci de două ori… prima dată l-am privit cu inima, a doua oară am încercat cu mintea… Ce pot să spun, nu am cuvinte potrivite, ci numai bucuria asemănătoare momentului când soţia îţi naşte un copil, primul copil. Cu acest film ai dat lovitura… M-am bucurat, am fost mândru şi copleşit de emoţii. Să trăieşti şi să ai încă un ,,copil”, mulţumesc mult… şi încă ceva, m-am lăudat la toţi vecinii români cu tine şi i-am trimis să vadă filmul tău… Să trăieşti Toma şi mii de mulţumiri!
Aplauze la scena deschisa pentru premiera aromana de la Timisoara
O poveste de dragoste spusă în limba aromână a atras o ploaie de aplauze la Timișoara. Filmul „Nu sunt faimos, dar sunt aromân” a rulat în prezenţa regizorului Toma Enache şi a altor membri din echipa lungmetrajului.
,,Este un film făcut cu multă sudoare şi multă muncă. Sunt foarte bucuros că publicul a venit în număr mare la film, că reacţiile au fost aşa cum ne-am dorit. Am ales o poveste de suflet, o poveste de dragoste care să ajungă la sufletul spectatorilor. Se pare că a ajuns, faptul care ne aduce tuturor o bucurie imensă”, spune Toma Enache, interpretul rolului principal.
Distribuţia lungmetrajului îi aduce pe marile ecrane, alături de Toma Enache şi Linda Croitoru, pe actorii Lică Gherghilescu Tanasoca, Teodora Calagiu Garofil, Rudy Rosenfeld, Camelia Şapera, Mara Panaitescu, Alina Mantu, Ana Donosa, Anca Manolescu, Take Florescu, Cristina Cabel, Sorin Saguna şi Geo Dinescu. De coloana sonoră a filmului s-au ocupat Ovidiu Lipan Ţăndărică, Stelu Enache şi Sirma Guci. Filmul este o producţie cinematografică independentă, cu un buget de 360.000 de euro, finanţarea provenind în totalitate din surse private. Proiecția a durat aproximativ două ore şi a fost aplaudată îndelung.
Impresii (I) după vizionarea filmului ,,Nu sunt faimos, dar sunt aromân”
Imi cer scuze pentru cǎ nu prea mai am voce, nu pot sǎ mai respir, pentru ca filmul lui Toma ne-a tǎiat respiraţia ca sǎ spun aşa. Anul acesta, 2013 nu este o intâmplare cǎ a apǎrut filmul lui Toma. Poate aşa a vrut bunul Dumnezeu, aşa a orânduit lucrurile, sǎ-l amâne terminarea filmului. De ce ? Pentru cǎ acum o sǎptǎmânǎ mǎ aflam la Viena pentru a sǎrbǎtori 200 de ani de la Gramatica lui Boiagi.
Cine se gândea atunci când Mihail Boiagi a scos Gramatica cǎ vom avea mai departe, adica astǎzi, o limbǎ aromânǎ, cǎ va putea fi vorbitǎ ? Nu numai sa fie vorbitǎ şi scrisǎ în cǎrţi, dar sǎ fie vorbitǎ şi într-un film aromân. Mie mi se pare, poate bucuria mea este foarte mare…sǎ spun ceea ce am trǎit astǎ searǎ. Pentru mine filmul lui Toma Enache este unul din marile evenimente istorice în istoria aromânilor. De ce ? Dacǎ vom realiza cine are astǎzi cel mai mare impact pentru omenire ? Televiziunea şi Filmul !
DINI TRANDU
“Am venit din America. Am fǎcut un drum lung ca sǎ fiu aproape de un eveniment istoric pentru noi, pentru Armâname, pentru activitatea armâneascǎ. Acest film “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” este un eveniment istoric. Acest lucru trebuie sǎ-l conştientizeze toatǎ armânamea.
Au trecut 100 de ani de când fraţii Manakia au realizat primul film, dar nevorbit, dar a venit timpul şi s-a întâmplat acum la 100 de ani de când Macedonia a fost împǎrţitǎ. Si s-a întâmplat ca sǎ fie realizat anul acesta. Este cel mai important eveniment pentru cultura aromânǎ, un film în limba aromânǎ. Este ca un vis din care nu vrei sǎ te trezeşti, vrei sǎ rǎmâi cu acest vis ! Dupǎ ce am vǎzut acest film parcǎ am uitat toate celelalte limbi pe care le vorbesc. Si am spus cǎ trebuie vorbim limba noastrǎ pǎrinteascǎ, sǎ nu ne stingem ! Toma a cǎutat Armânamea şi noi trebuie sǎ-l ajutǎm sǎ gǎseascǎ Armânamea pentru a nu se stinge.”
Mariana Bara
Toma este un artist, o dovedise prin poezie şi teatru, acum a reuşit şi în film. Toma este un sentimental, ca mulţi dintre noi; ca puţini dintre noi, însă, are simţul muzicii şi al mişcării, este dinamic şi inventiv, ceea ce dă filmului un ritm frumos şi o desfăşurare înţeleaptă şi totuşi cu răsuciri şi întoarceri neaşteptate.
Constrângeri formale nu există în film, şi nici subiecte tradiţionale. Filmul este expresia mişcării libere şi a libertăţii de exprimare, este o ficţiune, o operă de artă care operează cu categorii estetice. Este emoţionant, în primul rând. Spectatorii (armâni) au fost mişcaţi. Cine caută realism, ideologie, poziţie politică etc. porneşte cu stângul, pentru că se pare nu s-a dus la un spectacol.
De ce ne place? De ce mergem să-l vedem a doua şi a treia oară?Aş putea spune pentru că filmul nostru este o metaforă în evoluţie CORLU MARI DI UNU KIRO, adica îi strânge la un loc pe armâni, oricât de risipiţi ar fi. Este un film elegant, decent, nostalgic, (din nou) sentimental, cu o bază morală exemplară: eroul, uşor candid şi visător, simpatic, idealist (niheamă lishoru), îndrăgostit – în contradicţie cu tatăl său prea realist şi destul de cinic în aparenţă -, cunoaşte gloria şi căderea. Ne anunţă că Armâneamea (cea din vis, cea retrasă şi ascunsă în peşteră) a murit, că inima promisă din Grecia nu mai vine… şi totuşi… o descoperă pe stradă, întruchipată într-o fată mintimenă (Sophia).
Vedeţi filmul !
Buna Toma! Vreau sa te felicit pentru film si pentru tot efortul pe care l-ai depus pentru a ne face acest dar, atat de frumos si emotionant! Ii felicit si pe restul actorilor/echipa cu care ai lucrat: BRAVO! Sper din tot sufletul ca toti cei care au vizionat filmul au inteles ca trebuie sa fim mandri ca suntem armani si sa transmita mai departe aceasta dragoste pentru etnia si limba noastra si nu in ultimul rand istoria& obiceiurile noastre! Ne mandrim cu tine si ne bucuram mult ca ai atras atentia tuturor si asupra etniei noastre atat de bogata dpdv istoric si cultural. Mult succes in continuare!
Olimpia
Vazandu-ti filmul, am avut trairile transmise de filmele vechi rusesti ,de cinemateca,autentice ale regizorilor rusi care nu pot fi decat “balsoi”.Este un film complex care transmite mesaje.Noua ne-a placut mult!Bravo Toma!Domnul sa te copleseasca cu darurile lui!
Sabina
Felicitari!!!!Un film extraordinar pe care il astept de 2 ani dar s-a meritat asteptarea!!Nu am cuvinte sa va spun cat de mult mi-a placut!Felicitari !
Iacob
Buna Seara domnule Toma Enache. Felicitari pt film. A fost exceptional. Am fost la premiera. Doresc sa stiu, cand la TV, cand online? Voi sa’l veada s’parintaii a mei cari sunt cam ocupati si nu au timp di cinema..te rog. Resepct!
Stelian
…frumoasa nebunie cu lansarea . Am vazut filmul sambata la Cinema City Braila. Absolut superb. O sa va sun. O sa va sun, multumesc mult si felicitari inca o data!
Mihaela
super film… felicitari!!!!
Dana
Felicitari pentru film! Chiar daca nu sunt de origine aromana, mi-a placut mult, iar mesajul este unul sugestiv pentru toata lumea.
Tina
buna…fratele meu a fost la constanta la premiera.. mi a zis sa iti transmit BRAVO BRAVO BRAVO TOMA …o seara placuta ..
Carmen
Felicitari si celorlalti actori, mai ales celei care a fost “sora ta”, armana tipica, neinfricata….si as putea continua, dar sunt de prisos vorbele.
Laura n
Felicitari ptr film ,cred a ai reusit sa bucuri toata comunitatea aromana,datorita tie si altora ca tine reusim sa ne prelungim existenta .Desi traim ,vorbim armanesti,multi dintre noi cum sunt si eu nu facem nimic pt a asigura continuitatea acestei etnii de aceea va multumim ca va straduiti sa existam .
Un adevarat artist sunteti ati investit multa munca si sudoare !!!
Itza
Salut Toma , am vazut filmul , mi-a placut mult, mai vreau sa faci filme…Felicitari !
Ghiulfer
Felicitări pentru film! L-am vizionat azi! Foarte frumos si un exemplu si pentru noi, tatarii, sa fim mai uniti! Îmi pare rău ca nu am ajuns la premiera desi Cami îmi luase bilete, datoria m-a tinut la instanta! Mult succes in continuare! Felicitări!
Nicu
apropo filmul a fost foarte frumos felicitari
Adela
Toma,am fost sambata la film,la Maritimo,din cauza unor probleme nu am ajuns vineri,eu sunt din Cogealac,in film am vazut familia Zogu vecinii mei,am plans tot filmul si mi aduc aminte de mama mea si de maia,care sunt din fam. Caramihai,cand maia ne zicea sa vorbim limba armaneasca sa ne mandrim ca suntem aromani,odata cu filmul am trait amintiri coplesitoare,pentru ca in anul 1979, fratele mamei mele a fugit in America si s a stabilit in Los Angeles la dl. Costica Caramihai,dar in fiecare an vine in tara, nu a uitat de unde a plecat,sunteti formidabili,iubesc tot staful, ati reusit sa atingeti acolo in sufletul fiecaruia din noi samanta de aromani,sa va dea Dumnezeu sanatate cu mult respect.
Maria
Am fost din nou la film… Mi-a placut mai mult, l-as vedea in fiecare zi….esti super tareeeeeeeee!!!! Pup tare!
Tania
Super film! Eu tocmai l-am vazut si mi-a placut mult! Mama mea a plans! Si apropo eu sunt o aromanca!
Nicu
Astăzi am vazut filmul. Felicitări, super tare. S’baneadza Armanamea!
Ion
Am vazut filmul Sincer: mult mai bun decat ma asteptam Feeling: exact ca un film de Hollywood am crezut ca va fi ceva boring in stilul filmelor romanesti mult talc cred ca jumatate din sala nici nu a inteles exact ce si cum nu am patit asta pana acum la nici un film era sa-mi dea lacrimile de 7-8 ori in scene diferite plus ca am impresia ca mai mult ai trait rolul decat l-ai jucat cred ca l-am trait si eu odata cu tine as fi postat direct pe wall-ul tau ce am de zis dar poate mi-a scapat si ceva cu care nu ai fi de accord eu care sunt cel mai mare carcotas nu am nimic de comentat !
Miruna
Buna ziua in cinema City Maritimo mai este azi ? Am vazut programul si vad ca este e a 3 oară cand merg sa il vad acum merg si cu bunicii e un film de care nu ma satur sa il vad si sa aud limba !
Maria
Ne a placut foarte mult filmul . Felicitari ! O zi buna !
Mihai
Un filmu di-alithea mâipsit; s-angrâpseam tora pi-unâ carti, n-as duchea tsâva că v-as iara înplinâ di lăcrânjili a meali.Toma, ti giudic andreptu(ti apreciez) ca nu angricashi a vârnui cu tsiva ti catandisea(starea) tu cari s-aflâ armânamea noastâ tora, sh-tutâ câbatia u-arcashi pi noi armânjii( vahi avea andriptati tâtânjilu tsi nu vrea-shi iartâ hiilu tsi fudzi di-acasâ;sh-io minduiescu ca el ca dizrâdâtsânaria fu prota furnjii cari dusi s-nu avem un crat anostu.) .Tini ts-u-alâxishi borgea, u câftashi armanamea iutsido(tu muntsii a Pindului, tu Machidonii……, tu-Armânii) shi itsido(tu justitii-giudicâtoarea sh-alâxita; tu culturâ- pianista;….bash sh-tu lucri ma psân chischini. Nu u-aflashi iuva , mash tu suflit, unâ vreari tsi n-ari s-chearâ vârnâoarâ. Mi duru hâbarea cându aspuseshi ca armânamea chiru ( truplu a ei), sh-că nu poati can s-adarâ tsiva. Aesta u duchii sh-mini tu priimnarea meau pit craturli iu baneadzâ armânjii anoshtsâ. Nu-i-n lo hari zborlu că mults dzâsirâ că ma ghini iasti s-dzătsem că armânamea nu bână vârnâoarâ: ba bână sh-nica bâneadzâ. N-a lâ fac chefea canâoarâ atsilor tsi dzâc că him armânji-grets, armanji-vargari ….etc . Multi suntu di-aspuneari, ma nu-i loclu aoa. Tora tu soni unâ minduiari-msheatâ shi-ahândoasâ di la armânjii di Eschibaba:
Ana Maria
Buna ziua Domnule Toma! Ma numesc Tana Arnautu Varza, di loc hiu di Baschioi, jud Tulcea. In Bucuresti vinim in 1973, him armani si asi va sim daima. Filmul cu si despre aromani, opera dumneavoastra, nu l-am vizionat inca, din motive de sanatate, voi merge negresit la cinema cu toata familia, dar in mintea mea este prezenta parte din actiune, deoarece bunicul meu din partea mamei, Mihale Costea( al Ghiftu ptr ca la nunta lui a cintat o formatie cu vioara, cimpoi si tobe), in 1907 a ajuns in America, in zona New YorK si a lucrat intr-o mina de aur, ta s- aminta. In 1912 ii scria bunicii ca se va intoarce acasa (Bulgaria), cu un mare vas numit Titanic. Titanic-ul nu a ajuns, bunicul a avut un accident in mina ce nu i-a permis sa calatoreasca si s-a intors in 1914. Toni Caramusat reprezinta toti aromanii curajosi care in anii grei din acele vremuri, au luptat si au reusit sa pastreze numele “Armanamea”, pe cele mai inalte culmi. Dle Toma, astazi, duceti mai departe pentru urmasii nostri frumoasele cintece, obiceiurile si cei mai frumos despre Armaname, de aceea va felicit din inima, sanatate, succese in orice proiect va propuneti si va asigur ca pina voi pleca… sinteti EROUL MEU!
Extraordinar filmul!! Ati devenit unul dintre oamenii care ma inspira pentru ca ati dovedit ca impreuna cu dorinta si perserverenta se poate realiza orice. Bucurati-va de succesul filmului, pentru ca este cu adevarat un film de succes, mai ales pentru noi aromanii
Remus
Toma felicitari ptr film .
Ciprian
Salut, Toma, Eu nu am cont pe numele meu, asta e un cont fictiv, insa vreau sa-ti spun ceva: eu rad rar si plang si mai rar, insa la filmul tau am plans mult si-am ras mult. Eu nu mai am cu cine sa vorbesc armaneste acasa. Am vazut filmul deja de 2 ori si mi-a creat niste flashbackuri la tata, la bunici de cu greu mi-am stapanit plansul. Nu vreau sa folosesc cuvinte mari, insa retine ca ai facut un lucru mare. Au fost unele scene de o puritate si de o incarcatura emotionala care-ti fac cinste. Voi cumpara DVD-ul si-l voi folosi pentru a ma reintoarce in timp, la ai mei. Iti urez multa sanatate si noroc!
Cristi
S-banedz Toma,s-adari s-alti filmi,si s-nu agarsesti hoara di-u fudzisi…cum dzati canticu:Kogalniceanu-i hoara mea,La tini acriscui mari,La tini avui cripari s-ghineti,Cum cati om masi ari…
Carmen
M am simtit bine ca am inteles tot filmul fara sa apelez la subtitrare, deci ce am invatat de la parinti, bunici, nu voi uita niciodata. M am regasit in unele scene, altele le am vazut in jurul meu in timp si DA, asa suntem noi, fiecare scena reprezinta adevarul despre noi. ITI MULTUMIM !!!
Alecu
Waw !am vazut filmul.e putin spus filmul.sunt contemporan cu un punct de cotitura in evolutia armanilor,pt ca odata cu filmul tau s’a deschis un nou capitol din istoria noastra.ti’ai castigat locul in istoria noastra.se va vorbi de la Alexandru Macedon la Toma Enache.felicitari mi’a placut f mult.intradevar m’am simtit arman !ma bucur ca sunt contemporan cu tine !
Andreea
Am fost si la premiera filmului, vineri seara in Maritimo, filmul a fost genial si merita vazut de 100 de ori. Felicitari!
Alina
Felicitari pentru film si sa nu va opriti aici … o zi frumoasa plina de surprize
Corina
Ma bucura conectarea si aici, Toma! Felicitari inca o data pentru film, a fost o placere sa fiu alaturi de Dragos la premiera.O zi cat mai frumoasa!
Adrian
Felicitari pentru film! Pot sa-ti spun ca in jurul meu, rude prieteni au apreciat foarte mult filmul. Si mie mi-a placut mult, muzica, tot ce a tinut de substanta aromanilor – intalniri, relati de familie – si finalul…. ideea ca “vrearea” este adevarul universal!
Nicu
Filmul a fost o mare incantare,ne-am bucurat de el cu toata familia. Asa este, nu esti faimos dar esti…un mare Armân!
Costel
Sa ai putere sa nu te opresti cu filmul armanesc aici! Armanamea trebuie sa o prezinti si in alte scenarii! O faci nemaipomenit!
Sirma
Filmul a fost o mare redesteptare a spiritului nostru armanescu !Felicitari !
George
Salut Toma,felicitari pentru film.Foarte frumos si reusit.
Dany
Tin sa va anunt ca am reusit sa ajung in aceasta seara la cinema…mi-a placut foarte mult filmul!Felicitariiiiiii si mult succes in ceea ce vreti sa realizati!
Buna, Toma,felicitari pentru film!o sa scriu acum..la cald.Am fost impresionata..mai ales de limba si de prestatia ta!ce sa mai spun de rest..metafora frumoasa tot filmul..i-am recunoscut pe armani..asa cum sunt ei ..si cu bune si cu rele!o experienta interesanta..si chiar daca pare un happy end..emotionanta ..orbirea!Ma bucur ca te cunosc si ca pot sa-ti impartasesc trairile astea…ce sa-ti urez?Ramai cum esti..lupta pentru ceea ce crezi..rad si acum cand imi amintesc..cum tot repeti obsesiv in film..un copil,doi copii…frumos! rascolitor filmul, mai ales pentru armani..toate cele bune!
Mandil
Buna seara sunt din Macedonia- Krusevo ,director de imagine, apsolvent al facultati de film din Bucuresti si inainte de toate Arman. Incatnat de ultimul film al dumneavoastra!
Vichi
Mii si mii de felicitari. nu sint cuvinte pentru a va multumi, maestre,nu sint cuvinte pentru a va spune cit de mult va iubim, pentru ce ati facut pentru neamul nostru armanesc.Dumnezeu sa va aiba in paza.un mare regret insa vine spre dumneavoastra din Timisoara,noi nu ne putem bucura inca de filmul facut pentru noi, dar vom merge cu siguranta la Arad, caci in Timisoara nu ruleaza inca. Maestre , mii si mii de multumiri din tot neamul arminesc din Banat.
Oana
Felicitari,felicitari,felicitari!!!!Ffff fain filmul!!!!
Am varsat si o lacrima,doua..!Seara frumoasa
Diana
buna seara! Felicitari pentru film !! Un film superb si de exceptie !! As dori si eu sa stiu daca se poate cum se numesc melodiile din film !! O seara buna!! S-bâneadză ARMÂNAMEA! Nu hiu faimoasă ama hiu armână!!
Cristi
Nu stiu cum avea sa nu-mi placa, ai o sensibilitate aparte pe care ai transpus-o minunat in film, cu replici geniale, ai avut o poveste superba, dar in special expunerea povestii a fost la superlativ! Totul a fost la superlativ, eu chiar aveam intr-adevar multe asteptari de la film, dupa cate mi-ai tot vorbit despre el, dar aceste asteptari au fost depasite cu mult, cu foarte mult… nici nu iti imaginezi cat de mult am savurat fiecare cadru al filmului, eu sunt foarte pretentios cand e vorba de incadraturi si miscari de camera, dar am fost de acord cu majoritatea cadrelor, in proportie de 97% sa zicem, dar asta nu inseamna ca restul de 3% e gresit, ci s-ar fi putut aborda si altfel, asta e tot. Dar e firesc sa existe si alta viziune pe alocuri. Daca era ceva praf ti-as fi spus, pentru ca trebuie sa fim corecti si sa ne exprimam obiectiv punctele de vedere, dar nu am ce reprosa! Bravo! Toata admiratia! Stiai tu de ce erai asa sigur ca va fi o capodopera! Credeam uneori ca esti si putin subiectiv, de fapt e normal sa fii, insa chiar aveai motive, e genial!
Bună ziua si felicitări pentru filmul realizat! Desi nu sunt aromânca, am fost extrem de curioasă sa văd cum cultura si tradiția poporului aromân au fost transpuse pe peliculă! Încă odată felicitările mele si astept, poate, o continuare a povestii de iubire intr-un nou film!
Dorin
Salut Toma, felicitări pentru film, mi-a plăcut enorm. Am luat gasca de pe frasari si la ora filmului, străzile din Pipera erau goale.
Ideea filmului este extraordinara si as vrea la următorul film sa te ajut si eu.
Diana
Buna, Toma! Felicitari ptr tot ceea ce ai realizat! Am vazul filmul si pot sa spun ca m-a emotionat pana la lacrimi, ca pe multi altii, probabil!
Felicitari inca o data, si la tot mai multe filme de genul acesta!
Alexandru
Sunt mandra de nu mai pottt de dvs. , de film si va multumesc pt ca ati accentuat si mai mult curajul pe care il aveam , oricum! Eu studiez antopologia si ma gandeam, in timpul filmului, ca as putea realiza lucrarea de dizertatie in zona legata de aromani:)
Carmen
Sunt convinsa ca ati primit multe felicitari, dar nu ma pot abtine sa nu va felicit si eu pentru filmul realizat, chiar mi a stors vreo doua lacrimi si nu plang usor, dar am inteles mesajul filmului si din pacate aveti dreptate.
Luiza
Buna Toma, am fost sambata la film! Am lacrimat de la inceput pana la sfarsit Filmul este ca o patura mitoasa in care asa cum sunt firele impletite asa ai impletit tu in film metafore, simboluri si sugestii! Este un semnal di alarma pentru noi să ajungem sa spunem in curand ca in film “ Armanamea n-a trait niciodata”.
Mihai
Salutare Toma,
In primul rand vreau sa te felicit pentru film. L-am vazut de 2 ori. Prima data mi-am dus iubita la film (ea nefiind aromanca) si apoi am mers cu parintii mei. Am si eu o intrebare pe care mi-a pus-o prietena mea si la care nu am putut sa-i dau un raspuns. De ce era tatal lui Toni asa suparat pe el si zicea ca il face de ras ? Si de ce se limita el doar la vorbitul limbii in familie ? Era cumva din cauza regimului comunist ?
Multumim pentru minunatul film ! Vrem si o parte a 2 a !!!
Nicoleta
Felicitari pentru filmul realizat! Mi-a placut!
George
Sâ ni bânedz frate! Adrasi un filmu multu imsat! S-ti ia haraua!
Flori
A fost superb filmul m-a emotionat pana la lacrimi dar a avut si umor a trecut atat de repede l-as revedea de 100 de ori bravo!
Horatiu
Felicitări. Ti-ai asigurat un loc în istoria culturii aromâne si în cinematograful european
Ma bucur ca fetita mea de 9 ani a insistat sa mergem la film cat mai curand si iti multumesc pentru “furnicaturile” care le am simtit in timpul filmului, iar melodia de final este pe sufletul meu. Matusa mea s a inchinat in timpul filmului si a zis “Sa I dea Dumnezeu sanatate acestui om, am trait sa o vad si pe asta!”
Elena
Premiera de la Bucharest a frost fff frumoasa dar mi a parut f rau CA nu am putut face o poza cu tine so cu your lovely wife. Via doresc ,mult succes in tot ceea ce faceti si imbireata
Teodora
Domnule Enache , vreau sa va felicit din tot sufletul pentru acesti film, mi-a depasit orice asteptare . Sunt mandra ca sunt aromanca si sunt mandra de dumneavoastra . Sper sa ne mai oferiti multe surprize frumoase !!!
Alexandru
buna seara, am vazut filmul dumneavoastra si am vrut sa va felicit personal atat pentru prestatia din film cat si pentru regie. Felicitari si la cat mai multe !
Dan
Salut Toma felicitari in primul rand pentru film mie personal mi se pare reusit si astept cu nerabdare urmatorul film….o intrebare totusi de unde pot face rost de coloana sonora a filmului este bestiala.
Ecaterina
Toma….filmul a fost ca un vis frumos care s-a terminat prea repede.Nu as mai fi plecat din sala! As fi vrut sa dureze ore in sir. M-a coplesit …si acum am pielea de gaina! FELICITARI din tot sufletul! BRAVO! Sa dea Dumnezeu sa ajungi la Oscar! Vorbesc serios…merita…Multumesc..datorita voua am trait o seara minunata!
Nicoleta
Toma felicitari pt tot, este impresionant filmul, la fel si tu, actorii, poate vor urma si altele,nu se stie niciodata! sunteti de poveste!!!!!seara buna:)))))
Ioana
Buna, Toma!:) Am fost aseara cu colegele mele la film, a fost sala plina si de romani si de armani si toata sala a aplautat la sfarsit, nu mai erau bilete si noi nu am putut face rezervare. Prietenelor mele le-a placut mult si dupa m-au pus sa le invat si pe ele armaneasti ca sa vorbim intre noi.:)) Felicitari, a iesit un film super.
Doina
Un film care mi a mers in suflet , si copilului deasemenea, o combinatie intre o aromanca, subsemnata si un oltean , seara buna !
Anca
Felicitari!prea frumos filmul.l-as mai vedea de o mie de ori.
Luminita
Felicitari, Toma! Un altfel de film si un eveniment de exceptie!
Luminita
Am vazut reclama filmului intamplator,m-a impresionat,era timpul sa apara un astfel de film,nu sunt aromanca,dar am ceva prieteni aromani si sunt oameni adevarati!Felicitari!
Diana
felicitari sincere! am varsat niste lacrimi! multumesc mult pentru invitatia la premiera. si a fost de vis!
Mariana
Felicitari,un film reusit mult succes in proiectele viitoare
Marilena
Felicitari pentru daruire, perseverenta si reusita! Cel mai bun exemplu pentru “visele pot deveni realitate”! Multumim!
Elda
am vazut, am fost la afi mall,a fost extraordinar,felicitarii!!!!
Tasi
Ohoooo ,am fost sambata, am plans ai fost exceptional ! Mesajele codate ale filmului sunt foarte profunde chiar vroiam sa scriu un articol despre asta ca multi au inteles ca “armanamea” este numele unei fete dar tu ai personificat intr-o fata intreaga armaname.
“Nu sunt faimos, dar sunt aromân” este “în mâinile şi mintea spectatorilor”
Regizorul şi scenaristul Toma Enache, care şi-a lansat la Bucureşti, joi, 24 octombrie, primul lungmetraj în dialectul aromân, “Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, a spus că filmul este “împlinirea” unui vis al multor aromâni, relatând că a clădit povestea timp de zece ani şi că s-a bucurat de fiecare rând scris în scenariu.
Premiera de gală a filmului “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” a avut loc joi seară, la CinemaPRO din Capitală, în prezenţa regizorului Toma Enache, a fotomodelului Linda Croitoru şi a celorlalţi membri ai echipei lungmetrajului. Pe covorul roşu au păşit de la aromâni îmbrăcaţi în costume tradiţionale până la aromâni celebri.
”Aş dori să mulţumesc pentru că acest film este efortul, dorinţa şi împlinirea unui vis al multor aromâni, nu numai de ieri, nu numai de azi, ci cred eu dintotdeauna, de la fraţii Manakia şi până acum, cred că au fost mulţi care s-au gândit că ar trebui să facem un film în aromână. Tradiţia se reînnoadă după 100 de ani”, a declarat Toma Enache, înainte de proiecţia filmului.
Pseudokynematografikos – sau despre cum a fi “faimos” deranjeaza mai mult decat a fi “armân”!
prin Silviu Macrineanu
Filmul m-a prins de la primele cadre, imaginea este de o calitate speciala, iar muzica lui Stelu Enache sună extraordinar ca muzica de film. Asa se face ca timp de aproape doua ore am stat nemiscat in scaunul incomod de la Tomis Mall, mai mic parca si decat cel de la Tico. Prins de emotie pe alocuri, hohotind cateodata, zambind melancolic la unele cadre, si – de ce sa nu recunosc – cu nodul in gat la altele.
La final am iesit impresionat, atat de atmosfera si de ideea filmului, cat si de faptul ca in sala erau multi tineri de 18-25 ani, care reactionau participativ adeseori in timpul filmului, la scenele vorbite in graiul maiei si al papului.
[…]
Toma Enache ne-a transmis prin filmul sau o multitudine de idei si simboluri, mai usor sau mai greu descifrabile. Mi-a placut enorm faza din deschidere cu afroamericanul care canta: Tumbe! Tumbe!, si care spunea auditoriului de la Kodak Theatre: “Nu stiti cine sunt aromanii? Stati linistiti, nici ei nu stiu!”. Un reprezentant al unui neam dezradacinat, dus pe alte meleaguri si cu identitatea de limba si cultura pierduta, vorbeste despre un alt neam, care este in pericol sa pateasca acelasi lucru. Brrr, m-a trecut fara sa vreau un fior la faza asta din film.
[…]
In concluzie, pentru ca scriu la o ora tarzie, as spune doar ca – la capatul unui deceniu de framantari intense, Toma Enache a gasit Armanamea.
Oare armanamea l-a gasit pe Toma?
Filmul are si valoare de document si inca cum!
1. Se vorbeste in limba aromana si asta in toate tarile importante in care traiesc aromanii. Grecia, Macedonia, Romania si cu actori si figuratie exact din acele zone.
2. Muzica de esenta si inspiratie armaneasca. Muzica armaneasca, de la cea polifonica veche, pana la compozitii moderne ale celor mai importanti compozitori de muzica aromana. Atanasi Yeoryita,Sirma Guci,Mara, Hristu Mular, Dini Trandu,Ovidiu Lipan Tandarica, Via Balkanika.
3. Se discuta in film despre probleme ale aromanilor foarte reale prezente in majoritatea tarilor in care traiesc aromanii cu bune si cu rele adica una pste alta cam asa arata aromanii astazi. Unii nu vorbesc limba altii au o parere proasta despre ea si o considera o limba fara viitor sau o limba in care nu prea are rost sa te exprimi ca ai la dispozitie greaca, romana si albaneza care sunt mai evoluate. In Tanasi Caramusat se pot regasi multi aromani din Grecia care spun ca limba aromana nu se poate scrie ca este doar pentru vorbit in casa.
4. Locurile in care s-a filmat spun si ele multe despre aromani. Casa din Kogalniceanu este exact ca majoritatea caselor aromanilor de acolo.In Veria s-a filmat exact la asociatia aromanilor de acolo cu aromani reprezentativi de acolo. Si biserica si cimitirul si multe, multe altele.
5. Bunica ca simbol si obiectele pe care le da nepotului sunt tot de esenta armanesca.
6. Intreaga poveste este despre un aroman si familia lui si in ea se reagsesc multe din aspiratiile si conceptiile aromanilor despre viata si despre ei insisi.
Domnisoara Papazicu care a ratat toate presupunerile despre acest film incepand cu primele jigniri in care spunea ca acest film o sa fie vazut doar pe la casa de cultura din Stejaru si ca nu are ce cauta pe IMDB sau in cinematografe. Apoi si-a insirat toate presupunerile ei si ideile preconcepute pe care le avea inainte de a vedea filmul si s-a dat iar lovita ca a gresit . Gresesti cam des domisoara invaluita in “zboari nianyrapsiti”(adica “cuvinte nescrise” am tradus chiar daca sunt sigur ca toti prietenii romani ai domnisoarei ar intelege si fara traducere din dialect)
Partial de acord cu dvs, dle Lala. Cel mai mult apreciez insa la acest film faptul ca Toma l-a intitulat “…sunt aromân” si nu “arman”, “machidon” sau “makedonarman” Ganditi-va totusi ca dupa vizionarea sa multi spectatori ne-aromâni au ramas fara raspuns la intrebarea: “si pana la urma cine sunt totusi aromanii astia?”. Ce sa inteleaga din amalgamul de “12 adevaruri ale academicienei” si “soarili a nostru”? Filmul ar fi avut o certa valoare documentara daca ar fi afirmat raspicat ca istoria aromanilor este o lupta continua intre pastratorii identitatii romanesti si grecomanii asmutiti de greci sa ii ucida pe aromanii care aveau curajul sa se identifice ca români, asa cum se intampla, figurat, si astazi.
Cat despre blogul meu, nu pot decat sa va multumesc ca ii acordati o cat de mica atentie si sa regret ca nu a reusit sa va capteze mai mult, pentru ca astfel ati fi aflat ca una dintre variantele de titluri luate in considerare a fost si “Graiuri Niascrisi”. Oare in ce limba este asta si cum se “traduce”? Dar dvs, ca angajat platit de Statul Roman, nu ar trebui sa respectati legile in vigoare si sa le transmiteti aromanilor din lumea intreaga, de la microfonul Radio Romania, faptul ca toti sunt “români de pretutindeni” si ca ar trebui sa fie mandri de aceasta identitate?
Domnisooara Papazicu, vorbeam de film nu de radio. dar se pare ca doriti sa rastalmaciti totul.
1 . Daca cele 12 adevaruri scrise de domna Matilda nu sunt clare ci un “amalgam” ce sa mai vorbim, va pricepeti mai bine. Filmul nu si-a propus sa stabileasca ceea ce stabilesc lingvistii sau istoricii!
2. Iar intrigati cu tot felul de chestii . Titlul filmului este “Nu sunt faimos dar sunt aroman” in romana” Nu hiu faimos ama hiu arman” in aromana si in engleza poate ati auzit cum se spune. Unii vroiau sa se spuna makedon-arman sau machidon sau macedon sau in multe alte feleuri , sunt discutiile lor.Eu preferam sa spuna Nu sunt faimos dar sunt macedo-vlah cum spune si doamna Matilda intr-un adevar .
3. La Radio redactia noastra promoveaza imaginea Romaniei exact in felul in care o fac si celelate redactii de engleza ,germana,italiana,franceza,etc doar ca o facem in dialect. Suntem un post de radio profesionist nu un post de propaganda politica!
4. Daca doriti sa ne vorbiti despre cat de mandri ar trebui sa fie aromanii va invit la radio sa va luam un interviu.
5. Preferam sa ramana “graiuri niascrisi” daca s-a numit candva asa. Cum e acum cred ca e mai pe placul neoarmanistilor.
E ultimul raspuns! Sper sa inteleaga si Alina(si ii multumesc) ca unii dintre noi nu ne ascundem identitaea si nici locul de munca asa cum faci tu si totusi tsi se permite sa aduci jigniri unor oameni si institutii.
Postat de toma · Lasă un comentariu
Autor: Denise Theodoru
Toma Enache, colegul nostru, de la Radio România Internaţional, invitatul de astă seară al Denisei Theodoru la emisiunea Semnături celebre – este unul dintre regizorii foarte originali ai momentului, pentru care un film este cu adevarat valoros dacă sălile sunt pline.
Jurnalistul, poetul, actorul şi regizorul Toma Enache povesteşte cu entuziasm despre investirea talentului în proiecte teatrale independente, despre “Scrisoarea pierduta” jucată în armâneşte, despre un film dedicat aromânilor, dar şi despre bunul lor cel mai de preţ: familia cu tradiţiile sale.
http://www.romania-actualitati.ro/regizorul_toma_enache-24481
Postat de toma · Lasă un comentariu
Poet, regizor, redactor la radio, Toma Enache este preocupat îndeosebi de frumuseţea născută din simplitate, trăsătură ce pare să ţină, într-o mare măsură, de etnia aromână din care face parte
Piesa „Mincinosul” de Carlo Goldoni, a cărei regie o semnează, se bucură de un enorm succes, atât pe scenele bucurestene, cât si în ţară. Înaintea variantei actuale a piesei, a existat o alta, în aromână, prezentată românilor din Albania si la teatre din Bucuresti si Constanţa. Prima variantă a fost creată vara trecută, cu prilejul Zilelor Culturale Aromâne. Toma Enache a tradus în aromână „Mincinosul” si, alături de o trupă de amatori, a interpretat rolul principal. „M-am gândit apoi să o facem si în limba română si am adunat în jurul acestei piese actori importanţi si pe lângă ei actori tineri. Am creat o echipă frumoasă.” Succesul piesei este un motiv de bucurie pentru regizor si echipă. „Pică bine Goldoni, în vremurile în care trăim si întotdeauna, mai ales varianta asta de mincinos, care recunoaste că e mincinos, că minciuna este bine fixată în societate, iar adevărul nu poate fi văzut decât prin intermediul iubirii. Ar trebui să existe o paletă largă din care publicul să poată alege, iar marii autori de teatru să fie nelipsiţi pe scenele din toată ţară, pentru că există o dorinţă foarte mare, pe care am avut-o si noi în studenţie, de a vedea piese cunoscute de Goldoni, Shakespeare, Caragiale, Ibsen, Moliere, Cehov.”
„Steaua a fost de partea mea“
În 1997 a terminat Facultatea de Regie-teatru, dar în paralel a terminat si Facultatea de Zootehnie. „Am dat examenul de licenţă cu piesa după Euripide si alţi autori antici la Teatrul Dramatic din Constanţa, iar fondul muzical al spectacolului a fost muzica aromână veche. Lumea a fost încântată de aspectul polifonic si străvechi al muzicii aromâne. Pare ciudată pentru cei care nu sunt obisnuiţi cu acest gen de muzică.”. Pasiunea pentru teatru a început în perioada studenţiei la Zootehnie, în cadrul căreia exista un cenaclu literar „La Steaua” unde se întâlneau tineri poeţi si artisti. Printre altele, Toma scrie si versuri, având trei volume publicate: „Arta destinului”, „Lagărele minţii”, „Păstorul ideilor”. „La un moment dat s-a născut ideea de face un spectacol de poezie sI, pentru că nu aveam regizor, m-am oferit să regizez eu. A iesit bine, a fost difuzat la televiziunea naţională, iar anul următor am dat la Regie-teatru, unde am avut întâlniri frumoase cu profesori diferiţi, mulţi colegi si multe spectacole. După terminarea facultăţii, profesorul meu, Tudor Mărăscu, mi-a spus: Acum pot spune că steaua a fost de partea mea“. Si crede că a avea steaua de partea ta nu înseamnă doar să ai sansa să montezi si să regizezi spectacole, ci si să fie apreciate de cei care vin să le vadă.
„Când ai jucători buni, totul devine usor”
Multe dintre reusitele sale au legătură cu aromânii. Este redactor la Radio România Internaţional, secţia aromână, iar în piesele pe care le regizează valorifică acest aspect. „Conu Leonida faţă cu reacţiunea” a fost jucat numai în aromână, premiera a avut loc la Teatrul Naţional din Skopje, după care a fost spectacolul „O noapte furtunoasă”, cu 98 de reprezentaţii în toată ţara si în Macedonia, Spania, Ungaria, cu săli pline si public ce a apreciat spectacolul peste tot. Încă se joacă si sunt foarte mândru de asta. A urmat un spectacol de teatru, muzică si dans în aromână, „Tenda”, si mai multe piese regizate cu mare drag la Radio România. “ este o piesă pe care am scris-o cu Saviana Stănescu si care a luat Grand Prix Marulic în 2007, în Croaţia. Este cel mai mare premiu de teatru radiofonic pe care l-am luat noi vreodată în România. A fost nominalizată la cea mai bună piesă de teatru radiofonic a anului 2007 de către UNITER.” Lucrul cu actorii experimentaţi este, după părerea sa, ca antrenamentul în Champions League. „Când ai jucători buni, totul devine mai usor. Publicul are nevoie de sensibilitate, de poezie, de ciocniri de idei pe care el să le analizeze, să le simtă si să-si pună întrebări. Sensibilul creează terenul, poezia te ameţeste, logica pune lucrurile în cumpănă, chestiuni care te ajută să experimentezi si să înveţi. Dacă ai deschidere către fenomenul teatral, înţelegi că teatrul este cea mai frumoasă formă de prietenie, iar actorul -copilul din flori al acestei relaţii, mosit de regizor.”
„Important este să lasi ceva în urmă”
Crede că potenţialul extraordinar al aromânilor nu a fost scos la iveală într-un mod artistic. „Există multe personalităţi, mulţi oameni talentaţi. Poeţii aromâni sunt cu desăvârsire lăsaţi de o parte si nu merită asta pentru că sunt deosebit de talentaţi. Aromână nu este doar o limbă muzicală, dar are si un haz deosebit, ce ţine de o anumită profunzime. Câteodată am nevoie de 3-4 cuvinte ca să traduc ceva din aromână, pentru că vechimea ei are un autentic aparte si un plus de frumuseţe.”. Pe viitor doreste să facă un film documentar despre aromâni. „Pentru asta mă pregătesc, îmi îndrept dinţii, îmi cumpăr cameră de filmat profesională si, în toamnă, mă apuc de treabă.” Si dacă ar fi să recunoască un defect al etniei sale este că „nu îsi dau seama că mor. Important este să lasi ceva în urmă, nu?” Comunitatea aromână are o vizibilitate mică în mass-media si se vorbeste foarte puţin despre ea. „Dacă am face un sondaj si am întreba: cred că 80% ar răspunde că nu. Puţinul care se stie este generic si fără legătură cu substratul. Nu se stie cine sunt cu adevărat aromânii, desi există multe personalităţi, în domenii diverse. Aromânii sunt familisti, buni gospodari si foarte muncitori. Pentru ei, familia este concept extins, în care sunt bine integraţi si verii de gradul doi si trei, nelipsiţi de la sărbători si zile onomastice. Simţul lor artistic este prea puţin valorificat, desi au cântece, dansuri si costume populare foarte frumoase. Există dilema dacă aromânii sunt români sau sunt minoritate? Teoriile nefiind asezate, nu figurăm pe nicăieri, nici ca români, nici ca minoritate si, evident, nici ca parte integrantă a culturii române. În primul volum de versuri spuneam că la 14 ani păsteam câteva oi, iar acum pasc turme de idei. Ceea ce este si un pic adevărat, chiar am păscut oi, dar la modul poetic, pe stradă, timp în care mai jucam si un fotbal. Păscutul este o formă de poezie care m-a ajutat mai târziu să iubesc animalele, si nu întâmplător am urmat Facultatea de Zootehnie. Unul dintre profesori îmi spunea: . Soţia sa este maramureseancă, jurnalistă. „Sunt bucuros că am avut această întâlnire pentru că e greu să întâlnesti pe cineva potrivit când pornesti pe drumul acesta atât de total. Ne apropie credinţa faţă de familie, divinitate si lucrurile cu adevărat importante. Ne-am nimerit amândoi la întâlnire atunci când a trebuit. E cel mai important lucru, valabil si în meserie. Când la întâlnire vine piesa, regizorul si actorii care trebuie, nimic nu este greu. Eu teatrul îl fac cu bucurie, cu entuziasm, cu pasiune si cu elanul din studenţie.”
de Alina Dragomir
Sursa: Revista Felicia
Postat de toma · Lasă un comentariu
„Când invit lumea la teatru cu textul acesta, nu chem lumea să mă vadă pe mine, am făcut film, am făcut şi teatru, am jucat roluri…mă poate invidia Pacino, care a făcut film dar a simţit nevoia de teatru. Sunt, ca şi noroc de a mă întâlni cu nişte texte şi regizor, unul din cei mai bogaţi oameni de pe pământ. Am jucat Sofocle, Aristofan, Euripide şi am trecut prin Caragiale tot, câteva roluri din Shakespeare. E un început dar poate fi şi un sfârşit”.
Rep: Povesteşte-ne despre spectacolul de la Târgu-Jiu?
Claudiu Bleonţ, rol Salieri – piesa Amadeus de Peter Shaffer: Este primul spectacol, ca text, mare, cu care am venit în Târgu-Jiu. Am avut senzaţia că în sală au fost englezi.
Te aşteptai la altă manifestare a sălii?
Claudiu Bleonţ, rol Salieri – piesa Amadeus de Peter Shaffer: Da. Personajul pe care îl joc este italian şi am început rolul „mai mascalţones”, mai trăirist, dar nimic…Şi uşor, uşor, am devenit acela care a scris-o, englez.
Toma Enache, regizorul piesei Amadeus de Peter Shaffer: Publicul, indiferent de locul în care mergem, simte că este altceva, simte că este un text foarte important, că este un spectacol de anvergură, de la decor la costume…
Rep: Am înţeles că s-a investit foarte mult în acest spectacol.
Toma Enache, regizorul piesei Amadeus de Peter Shaffer: Primăria din Turnu-Severin a investit 30.000 de euro în acest spectacol.
Rep: Mă bucur foarte mult să aud asta. Autorităţile pun preţ pe cultură, pe artă, ceea ce nu se prea întâmplă în zilele noastre.
Claudiu Bleonţ, rol Salieri – piesa Amadeus de Peter Shaffer: Am văzut miracolul şi codul adânc al iubirii. I-am dedicat prezenţa în spectacol lui Gigi Dinică cu care am multe…multe trăiri şi am spus că am văzut că funcţionează iubirea şi ce este iubirea. Am văzut-o.
Rep: Ce ţi-a adus acest rol?
Claudiu Bleonţ, rol Salieri – piesa Amadeus de Peter Shaffer: Voi începe cu site-ul meu pe care nu l-am mai înnoit de 9 ani. Cu acesta încep. Este primul lucru care l-am pus pe site.
Toma Enache, regizorul piesei Amadeus de Peter Shaffer: Pozele de la spectacol, programul şi cronicile despre spectacol din Teatrul azi şi Revista Forum, cele mai importante de altfel, le găsiţi pe site-ul meu, tomaenache.ro.
Rep: Veţi reveni cu această piesă la Târgu-Jiu.
Claudiu Bleonţ, rol Salieri – piesa Amadeus de Peter Shaffer: Da. Primul spectacol a fost la Casa de Cultură, următorul spectacol va fi la teatru. Niciun actor din spectacol, în afară de mine, nu a făcut teatru. Cine joacă împăratul, lucrează la fisc, Baronul van Swieten, care este prefectul Bibliotecii Imperiale, un om foarte important ca prezenţă în destinul lui Mozart, un mare mason. Nu sunt actori care să spui că au făcut şcoală şi trăiesc din a face teatru. Ei fac de drag, toată echipa asta care este în spectacol, în afară de noi doi, sunt oameni care iubesc teatrul. De asta spun că am văzut iubirea. Toţi de acolo au venit din drag, luni de zile la repetiţii.
Toma Enache, regizorul piesei Amadeus de Peter Shaffer: Şi cum am găsit toate lucrurile. De exemplu, pianul l-am luat din Arad. Aveam nevoie de un pian, am scos tot din el pentru că personajul principal Salieri iese îmbălsămat de faimă în tifoane…Eu am spus: Vreţi să vedeţi o piesă de Oscar? Textul acesta a luat Oscarul pentru cel mai bun scenariu. Întâi s-a scris piesa şi după aceea s-a făcut filmul.
Claudiu Bleonţ, rol Salieri – piesa Amadeus de Peter Shaffer: 1800 de spectacole pe Broadway.
Rep: Te simţi mai aproape de teatru decât de film?
Claudiu Bleonţ, rol Salieri – piesa Amadeus de Peter Shaffer: Teatrul înseamnă existenţa ta. Toma va face film.
Rep: Te detaşezi imediat de rol sau continuă să te macine şi după ce părăseşti scena?
Claudiu Bleonţ, rol Salieri – piesa Amadeus de Peter Shaffer: Mă detaşez. Aici este un lucru, pentru că tot ceea ce am făcut până acum, dar din cauza textului, este o spovedanie, acesta este un rol pe care îl poate juca Iureş, Caramitru, Rebenciuc, Horaţiu Mălăele, toţi oamenii care au parcurs un drum, care înseamnă ceva.
Rep: Care au ajuns la o maturitate…
Claudiu Bleonţ, rol Salieri – piesa Amadeus de Peter Shaffer: Da. Neexistând o competiţie, pentru că este absurd, fiecare om e unic şi valoros. Dar piesa fiind scrisă ca o confesiune, primul păcat pe care trebuie să îl mărturisesc este o lăcomie fără margini. Am vrut să fiu cel mai mare compozitor din Europa, sau din lume. Şi vii în faţa publicului şi el devine confesor şi recunoaşte că şi el e la fel. Şi pe urmă spun: deşi am jurat să fiu cast şi fidel, să îmi dedic toată existenţa lui Dumnezeu, nu pot pentru că a apărut Mozart. Am înşelat, am trădat, am sedus, am şantajat femei…
Rep: Toate valorile au fost răsturnate.
Toma Enache, regizorul piesei Amadeus de Peter Shaffer: Întâlnirea cu acest text de anvergură produce în toţi cei care participă la realizarea lui un fel de cotitură, un fel de punct în care te opreşti, îţi pui întrebări, reflectezi…
Claudiu Bleonţ, rol Salieri – piesa Amadeus de Peter Shaffer: Ne-am schimbat amândoi după acest text. Iubirea e ceva devastator. Am văzut-o acum în Severin. Nimic nu mai rămâne, nu rămâne piatră pe piatră. Ea există, e în adânc atât de vie, de profundă …înnoieşte, înnoieşte, înnoieşte, clipă de clipă.
Rep: Ce înseamnă pentru tine ca regizor acest spectacol?
Toma Enache, regizorul piesei Amadeus de Peter Shaffer: Pentru mine ca regizor s-au împlinit toate încercările mele din celelalte spectacole şi de acum încolo de aici trebuie mers mai departe şi găsit drumul. Toate încercările mele de a face spectacol, cu celelalte piese pe care le-am regizat, tot ce găsisem bun în ele s-au concentrat în spectacolul acesta. Textul având o importanţă deosebită, dacă-l pătrunzi în adânc, produce schimbări şi în tine. Mai ales că am lucrat la el. A trebuit să-l concentrez, să-l tai, să-l scurtez, să-l pregătesc pentru anumite imagini. Această piesă a determinat schimbări importante în modul meu de a înţelege viaţa, lumea, oamenii, teatrul, muzica… La toate nivelurile s-au produs reaşezări…
Rep: Şi pentru omul şi actorul Claudiu Bleonţ?
Claudiu Bleonţ, rol Salieri – piesa Amadeus de Peter Shaffer: Pornesc de aici sau mă opresc aici.
Rep: Ce pierde un om care nu a intrat niciodată într-o sală de teatru?
Claudiu Bleonţ, rol Salieri – piesa Amadeus de Peter Shaffer: Nu pierde nimic. Când invit lumea la teatru cu textul acesta, nu chem lumea să mă vadă pe mine, am făcut film, am făcut şi teatru, am jucat roluri…mă poate invidia Pacino, care a făcut film dar a simţit nevoia de teatru. Sunt, ca şi noroc de a mă întâlni cu nişte texte şi regizor, unul din cei mai bogaţi oameni de pe pământ. Am jucat Sofocle, Aristofan, Euripide şi am trecut prin Caragiale tot, câteva roluri din Shakespeare. E un început dar poate fi şi un sfârşit.
Toma Enache, regizorul piesei Amadeus de Peter Shaffer: Bun, nu pierde nimic. Când ştii ceva despre teatru atunci conştientizezi că ai pierdut ceva. Abia după ce vii şi vezi Amadeus îţi dai seama ce-ai fi pierdut dacă nu ai fi venit. Altfel, nu pierzi nimic. Trebuie să te întâlneşti cu acest text ca să vezi ce ai fi pierdut dacă nu veneai.
Rep: Data de 19 februarie, ce semnifică pentru voi?
Claudiu Bleonţ, rol Salieri – piesa Amadeus de Peter Shaffer: Unul din lucrurile cele mai importante de ieri (19 februarie 2010, n.r.), 134 de ani de la naşterea lui Brâncuşi.
Toma Enache, regizorul piesei Amadeus de Peter Shaffer: Nimic nu este întâmplător. Acum s-au împlinit 134 de ani de la naşterea marelui sculptor Brâncuşi, spectacolul de dinainte de la Severin, pe 27 ianuarie, s-a întâmplat să fie de ziua lui Mozart, prima reprezentaţie a fost în noiembrie iar piesa începe cu suntem într-un sfârşit întunecat de noiembrie. Noi nu ne-am propus acest lucru. Puteam să fim gata şi în septembrie dar nu am fost. Ne-am propus să terminăm când va fi gata spectacolul cu adevărat. Şi atunci a fost gata…într-un întunecat noiembrie.
Rep: Ce te-a determinat să pui în scenă piesa Amadeus?
Toma Enache, regizorul piesei Amadeus de Peter Shaffer: Textul mi-a plăcut extraordinar de mult, ştiam şi filmul foarte bine, ştiam că e cu atât mai greu. Lumea a văzut un film mare făcut după un text mare. Aşteptările în aceste conjuncturi sunt foarte mari. Cu atât mai mult mi s-a părut o provocare senzaţională să găsesc modalitatea prin care să povestesc teatral un text atât de frumos, atât de profund. Filmul are alte mijloace şi mi-am spus că nu trebuie să intru în competiţie cu filmul, însă trebuie să povestesc cu imagini la fel de frumoase dar imagini teatrale. Unul din lucrurile importante din piesă este scoaterea lui Salieri ca un îmbălsămat în faimă dintr-un pian care se deschide şi Salieri revine la viaţă pentru a-şi spune povestea, povestea lui şi a lui Mozart. Teatral, problema s-a rezolvat şi mie mi-a adus un plus senzaţional. În piesă, Salieri trebuie să fie foarte învârstă, 86 de ani, se întoarce şi repovesteşte. În film poţi să faci asta dar cum puteam face eu asta în teatru? Scoţându-l dintr-un pian care vine să spună o poveste despre muzică, despre cel mai important om din muzică poate, Mozart. Revenind la viaţă dintr-un pian începe să ne povestească şi atunci îmi permite povestea teatrală să fie sub forma unor flash-uri şi cu ajutorul proiecţiilor îmi permite ţinerea lui şi trecerea lui prin restul personajelor ca un personaj real-ireal. Şi aş mai adăuga, în loc de doi venticelli care sunt în piesă la noi sunt 12 şi au devenit orchestra unde se întâmplă toate bârfele. Părea imposibil de realizat această piesă după prima întâlnire cu echipa care era acolo (la Turnu-Severin). După ce ne-am întâlnit cu Mozart, din acea clipă toate lucrurile au devenit altfel, s-au aşezat. Teatrul va fi renovat, a obţinut fonduri de 14 milioane de euro să-l renoveze, şi nici nu vreau să mă gândesc cum va fi să jucăm Amadeus la inaugurare în teatru nou.
Rep: Cine este Amadeus?
Claudiu Bleonţ, rol Salieri – piesa Amadeus de Peter Shaffer: Mozart a fost un om care a spart tiparele. A contribuit la un cutremur şi o reînnoire a lumii. El face operă cu Răpirea din serai, şi e prima operă în limba germană, până atunci se cânta operă în limba italiană, face Nunta lui Figaro, Beaumarchais cu Nunta lui Figaro au contribuit cultural la căderea monarhiei. Mozart a fost botezat „Theophilus Chrysostomus” (iubitorul de Dumnezeu, purtător de Dumnezeu). E singurul nume în istoria umanităţii purtat Ama-Deus. Piesa şi la Shaffer şi la Pushkin este o propunere de a dezbate întunericul, lucifericul din noi şi iubirea de Dumnezeu, luminosul şi mozartianul din noi. Fiecare om pe lumea asta este făcut din Salieri şi din Mozart. Îi conţinem. Sunt mărturisiţi, se văd. Parcă trebuia să fie la Severin pentru că pe cât a fost Mozart de mare pe atât de mic era spaţiul în care el se năştea. Mozart a împlinit idealurile profunde ale umanităţii. Toleranţă, iubire, caritate.
Rep: Piesa are rădăcini adânci şi poate avea reverberaţii filosofice, politice, sociale.
Claudiu Bleonţ, rol Salieri – piesa Amadeus de Peter Shaffer: Avem aici un Mozart care este un fel de a fi. Asta se obţine văzând piesa. Despre asta a vorbit Shaffer. Aici, în România, poartă numele de Brâncuşi. Ama-Deus este condiţia noastră la fel ca Universul.
Toma Enache, regizorul piesei Amadeus de Peter Shaffer: Acest spectacol a fost făcut cu şi din iubire pentru Mozart. Pianul din care iese Salieri, la final urcă pe el Mozart şi se transformă în statuie. Pianul pentru Salieri este un coşciug iar pentru Mozart devine postamentul pentru statuia veşnică.
Rep: Care este originalitatea piesei regizate de Toma Enache? Prin ce se detaşează ea?
Claudiu Bleonţ, rol Salieri – piesa Amadeus de Peter Shaffer: Ca modernitate, regia lui Toma este cea mai aproape de esenţa piesei lui Peter Shaffer. Nu se poate depăşi filmul lui Milos Forma. Nu cred că se va mai face film pe acest text. Teatru se va mai juca. Textul, el, Severinul, primăria care a simţit să investească din întâlnirea cu noi, într-un spaţiu în care un om şi-a sacrificat averea să lase acolo un teatru. Susul şi josul, văzutul-nevăzutul, materialul-spiritualul, aceasta este piesa lui Peter Shaffer. Este prima dată când simt că suntem un canal de comunicare.
Toma Enache, regizorul piesei Amadeus de Peter Shaffer: Publicul simte că nu este un spectacol oarecare. Muzica în spectacol a devenit un soi de personaj care joacă cu actorii.
Marinela STRÎMBULESCU
Sursa: Polemika