Secta femeilor

Din “Norii” lui Aristofan, “Banii vorbesc”

Secta femeilor

Secta femeilor

Din “Norii” lui Aristofan, “Banii vorbesc”

“Secta femeilor”, spectacolul invitat la Teatrul Nottara, productie a Asociatiei Culturale de Teatru, Muzica si Film “Dracula”, a surprins poate multa lume mai putin deschisa la inovatie, prezenta la premiera de joi.
In spectacolul regizat de Toma Enache, conceput ca o aniversare a lui Sebastian Papaiani, vioara intai este, desigur, Ion Haiduc, in rolul taranului Strepsiade, care cauta o cale de inavutire. Pentru el si pentru fiul sau, Phidipide (Claudiu Bleont), un impatimit al curselor de cai. Maestrul Socrate (Sebastian Papaiani) il pune pe invatacel in fata Argumentului drept si a Argumentului nedrept (inchipuite pe scena de Teodora Calagiu si Liliana Pana), iar omul simplu este gata sa cedeze, sa isi vanda sufletul diavolului, sa accepte principiul lui Socrate, Aici nu exista Dumnezeu. Principiu pe care il rastoarna fiul, Phidipide, trecut prin incercarile “sectei”. In final, ratiunea triumfa. Mesajul piesei este, pana la urma, in sensul moralei crestine, cu 400 de ani inainte de Hristos.
Schema unei comedii de Aristofan este adaptata intr-o cheie moderna sau postmoderna, agrementata cu hituri muzicale gen “Banii vorbesc”, “Money, Money, Money”. Aceasta o putea face cel mai bine un regizor de origine aromana cu conceptii morale conservatoare, cum este Toma Enache. “Fara credinta, omul devine un clovn. Un clovn ce actioneaza cu sau fara placere, intr-un Circ pe care cu siguranta Diavolul este cel care il regizeaza… raspunde Corul lui Aristofan: «Noi asa facem cu toti acei ce-s doritori pentru pacate (bani, sex, droguri), ii ducem la nenorocire, ca singuri sa invete ca viata trebuie traita cu frica de Dumnezeu!»”, spune regizorul Toma Enache despre spetacolulul sau, la care a lucrat cu minutie in ultimele aproximativ sapte luni.
Aristofan, autorul din secolul IV i.Hr., considerat parintele comediei universale, i-a mai atacat si alteori pe sofisti, pentru inducerea in eroare a tinerei generatii. “In afara de Shakespeare, niciun alt dramaturg nu l-a egalat pe Aristofan in capacitatea de a imbina fantezia, imaginarul cu realul, alegoria cu satira si umorul cu poezia”, spune despre autor si piesa presedintele Asociatiei Dracula, domnul Stoian Anghel.
In spectacolul “Secta femeilor” care ramane in general fidel personajelor, textului si tramei lui Aristofan, isi fac loc maximele lui Aristofan ori ale lui Socrate. Dupa succesul din 2009 cu spectacolul “Mincinosul” dupa Carlo Goldoni, Toma Enache si Asociatia “Dracula” revin in peisajul teatral bucurestean (speram si in cel din tara) cu un spetacol pe care il putem considera, dupa prima vizionare, “spectacol scoala”.
Cu siguranta au placut si vor placea in continuare publicului scenografia si costumele realizate de Maria Dore, iar corul antic cu recitativele sale produce o impresie de autenticitate pentru cunoscatorii teatrului clasic. Urmatorul spectacol cu “Secta femeilor”, pe 18 martie, la Palatul National al Copiilor.

de Tudor Lavric

Sursa: Cronica Romana

Poezie Aromana

Ars poetica

Ars poetica

Poezia easti maş ună hiintsă

cu trupu ancăpător di murminţă

iu bat arada ahănti inimi,

tush canda bat tu unu abis di săndzi,

şi-u mută măna

a poetlui Cari ,

sapă groapa singur

şi ăngrupatu

mutreaşti la ăngrupari.

Poezie Aromana

Arta ali ăncljigari

Arta ali ăncljigari

Aistu omu plăscăneashti

dit tuti oasili di poezii

la nai ma njica tăljitură

ăncljeaga unu zbor,

la nai ma njica mintireaji ali minti

scoală idei.

Aistu omu di poezie

ăncljeagă itsi avdi

tu idei.

Poezie Aromana

Hlăpuitorlu di yisi

Hlăpuitorlu di yisi

Aistu omu hlăpuiashti yisi,

li măcă cu tut cu oasi

cu air, cu buielj.

Shi-u băgă zorea s-nu bagă-n gură

altutsiva.

Anyisa ună muljeari shi-u videa

cum aminta un ficior.

Ul măcă yislu troară,

ama muljearea amintă tu pantica a lui

cumăts dit Biblii.

Aistu omu di yisi, di buielj ,di oasi

avea tu păntica ali minti

cumats dit Biblii.

Poezie Aromana

Cilimeanu

Cilimeanu

Voi mash s-yinea tati

să-nj tragă ună pliscută

shi ocljiu ămplinu di lăcărnj

s-minduiască…

Easti zori că aushescu,

perlu dusi shi cari va s-mărtirisească

că hiu cilimeanu ?

Muljerli,fliturii, puljilji

nu si aspar di mini.

Ideili nu aushescu vărnăoară…

Voi mash tati s-yinea îndreptu

cătă mini

shi muljerli, puljilji, ideili

s-ul veadă cum ănj da ună pliscută.

Poezie Aromana

Ahapsea ali minti

Ahapsea ali minti

Itsi minduita easti una arcari pi crutsi

ună pideapsă ti ună amărtie veaclje.

Caplu a meu aruptu di moarti

sta spindzurat di bană shi di murmintu;

tu itsi idee easti unu vombir shi unu anyil.

Lipseashti mash telea  di anvarliga s-u talj

shi s-fudz…

vahi va ti s-tihiseshti tu pirmithi,

vahi tu ună lungă agărsheari.

Ia, ashe va s-agiumdz avigljitor

shi va s-badz oară ca vărnu  s-nu scapă

shi  s-da di arshini mărata carafetă.

Mas hii avigljitor, taha tini nu va s-vedz

căndu va-s nedz priimnari

S-nu tsiva di fats leavă

shi s-amini cu tufechea tu tini

că va ti avdă shi va ti ducă s-ti vatămă.

Ashe iasi tu padi  prota anvirinari ,vătămată

dip pi gardlu tsi vrea s-lu arsară.

Cum anvitsăm, căndu moari ună ANVIRINARI

yini HARAUA să spună condoleantsi;

Cum shtim, easti una furnjie di hărăseari.

Ashi niheamă căti niheamă

ahurhim s-undzimu cu shcreta di moarti,

shi su vrem shi-nă îngrupăm ,

ninti nă mănă ,deapoia una idee

sh-tu soni , Noi.

Poezie Aromana

Poemata di vreari -I-

Poemata di vreari -I-

Macă ti voi ?

Antreabă, itsi mină tu mădua a meauă

tini minti dit mintea a meauă

ăntreabă budzăli curmati

tu atsea dit soni băsheari,

tini săndzi dit săndzili a meu,

amintată dit inima a unui

zbor ascumtu shi vătămat

tu seara di numtă.

Căndu mi ăntribashi mas ti voi,

tuti ideili mutară capu

shi featsiră semnu că ti voi ;

Atumtsea caplu tsă plascăni

shi tsă lunjina bitisita !

Poezie Aromana

Poemata di vreari II

Poemata di vreari II

Tu ocljiu a tău di omu

shi tu irislu a tău di anyil

mi teshi ta s-dormu.

Ca arăcoari ca s-fătsea

sh-canda mureamu hăndos tu somnu.

Va ti îngropu tu ună piramidă

tsi vără minti nu u mindui,

aco truplu sicatu nu va adilje

mash vrearea yie shi moartă

ocljiu totăna va-lu bată

sh-tuts njieljii va înyiadză

sh-va s-pască cu harauă

tu ocljii a tăi di veardză.

Poezie Aromana

Poemata di vreari III

Poemata di vreari III

Pi dzănuclji, anvărligată di yisi

ahundusită tu abisi,

tsă tăcăni ună idee…

Neauă dădea , cu caduri dit eta tauă,

shi cati sfulgu a lor

arana tauă vindica…

Ăngrupată tu albu

njica văsăljoanj di neauă

ashtiptai s-da soarili.

Minduiam

shi tuti s-tuchiră

cu tini deadun.

Poezie Aromana

Poemata di vreari IV

Poemata di vreari IV

Căndu ti arcai pi crutsi

ti acătsai cu idei ,

nu cu pironi

sh-ti amărtie li hipshu iutsido

tu inimă, tu mănă tu măduă ;

s-nu tsiva s-li cărtească vărnu

că guvili va s-grească

sh-tuti tu mini va lăiască

sh-va mi landzidzască .

Poezie Aromana

Poemata di vreari V

Poemata di vreari V

Nj-iu frimitashi inima

shi fătseshi mash una păni.

Shi s-u-aveai măcată tută

shi tut nu para putea s-u satură

păntica ali vreari ;

Mash Hristolu ma s-vrea

va s-hărnească cu ea

sh-tini…

sh-mini…

Poezie Aromana

Poemata di vreari VI

Poemata di vreari VI

Tuti s-fătsea ună

mash noi vream ampărtsarea.

Nă ampărtsam shi ahăntsă pulji

preaclje s-fătsea tu air

sh-ahăntsă oclji di altsă oclji s-acatsă.

Nu nă aprucheam…

Ahânti prici azghilea di vreari

sh-lilici la lilici căfta băshari.

Nă ampărtsam

shi ahanti minduieri nă apruchia

ti daima.

Poezie Aromana

Poemata di vreari VII

Poemata di vreari VII

Hiu aspărat niheamă

sh-cashti căndu va s-măcăm

lunjina faptă dzamă tu ciurbă

shi cashti căndu va s-măcăm

ghelă di lilici shi vreari

tsi mash ti noi s-fătsea cu hari…

Hiu aspărat niheamă,

measa s-guli

sh-udălu lăndidza di ashtiptari.

Poezie Aromana

Puljilu

Puljilu

Puljilu dit mintsăli a meali

azboairă deadun cu eali ;

ashi cum Dumidza azboairă

prit caplu a oaminjlor:

di la xeri la tsăngrimi

di la cănticu la blăstemu.

Căndu sta niminat

li shtii tuti.

Itsi martirisiri u facu

elu u shtii (shi s-cărteashti mas grescu)

Puljilu a meu nu mata ari boatsi ti căntari…

cătivăroară căndu vrea, sh-nu para vrea

nj-aspuni nă poezii ;

easti ahăntu aver poezia a lui

easti ahăntu aver peana a lui

sfulgu a lui,

tush canda i tsiva măyiastru.

Ama el nu easti ici măyiastru

sh-nu undzeashti ici cu puljilji.

Itsi s-hibă, easti vătămat tu cuibairu

shi unu ou sum el

nj-iu shtii itsi minduită.

Poezie Aromana

Ti CĂRCIUN

Ti CĂRCIUN

Hristolu ardi tu mini

ca ună căndilă tsi zburashti

shi ahăntă scutidi tsi nu achicăseashti…

Arămash greu di minduieri shi zboară

ca feata tsi măcă mistirghiu

shi nu mata poati s-amintă.

Ti atsea că lunjina băneadză

mi sprigiurai s-nu mata mor pi scutidi.

Poezie Aromana

NARCIS

NARCIS

Cătu pidimo trapshu ti lunjină

căndu anvitsai că băneadză

sh-fu ahăntă ananghi di scutidi

ti aistu lucur.

Agiumshi vrutlu ali lunjină

doilu tată ti ahănti arazi.

Mash ea, mi adutsi pi aradă;

candu u stringu ăn-bratsă

canda mi stringu mini

sh-chirolu a ljei, tush canda

i chirolu a meu.

Mutrescu la ea

sh-ljirtati suntu tuti amărtiili.

Poezie Aromana

MĂÑI DI ASIMI

MĂÑI DI ASIMI

Ai mănji di asimi

ca dauă idei tsi mizi s-amintară,

ti atsea loai adetea s-cărtsănescu

cafiun dzeadzitu di a tău,

ti atsea undzeashti ahăntu multu

minduita a tauă cu a meauă…

Ti atsea că suntu albi – suntu loclu nai ma bunu

ti moartea a sămtsălor,

sh-ti atsea yinu cafi dzuă

ta să-shi da suflitlu tu măna a tauă…

Mănjili a tali suntu murmintsă

ti sămts,

ti atsea căndu nj-u arăzvuieshti percea

nj-u arăzvuieshti cu măna a lor…

Fă-ti ’culea, ta s-mor

tu măna a tauă.

Poezie Aromana

CARTI TI MAIA

CARTI TI MAIA

U shtiu ahăntu ghini maia

Cu măna spindzurată di furca di turtseari,

Sh-ea toartsi ninga torlu a meu,

torlu a armănjilor lu-antsasi.

Tru ocljlji a elj s-acumtină vimtul sh-tsingrimea

dit săndzăli a elj s-featsiră afendi sh-dada

tru mănjlji a elj Hristolu ânye di shapti ori,

tru somnul a elj dormu sh-mini cătivăroară….

Sh-tora cându minduesc la tini, maie

tush canda vedu aumbra a tauă,

tsi arichishură prit mintea-meauă,

ca ună aradză aratsi,

sh-nj treatsi hiri, hiri prit păltări…

Ti vedu ca unâ njiauă albă, aspăreatâ

fudzită tu cupii di sâmts.

Sh-mash ocljljii njts shi-laii ts-ânyilicescu,

ma-nclotsi di murmints.

Mash tini ti-am maie,

Maie a meau

Sh-a tutlor armânjilor.

Poezie Aromana

MAMA

MAMA

ti dada a meauă

Mama easti ună inimă frămtă

Un suflit tsi-s dinjcă

Un pulju di neauă,

Ună icoană iu s-âncljnă un cilimeanu.

Frămtu sh-dinjcat cilimeanlu

S-fatsi omu mari.

Omlu sheadi pi dzănuclji dininti di icoană.

Mama easti moashi

Sh-ausheaticlu ună peană tu vimtu.

Poezie Aromana

EA

EA

Ahse hii tini

cu mintea la idei shcreti

zburănda la tilifon cu Paradislu…

tsi anvirinari s-hii muljeari

shi s-nu hii axi s-ti amints singură;

tsi anvirinari ti oaminj

că nu suntu axi să

s-amintă singuri

catiun să s-amintă el,

s-nă him părints shi cilimeanj.

Ahtari hii tini, ămplină di vreari

cu ună idee limnusită pi budză

cu unu sin chitrusit di chefi;

tsi harauă s-hii muljeari

shi s-amints, s-amints…

Poezie Aromana

Altă amărtie

Altă amărtie

Ahăntă chiardiri ti omu

ahăntă chiardiri ti suflit

sh-mardzina ali lună s-veadi agudită

him ma ămplinj di amărtii…

Mas vream s-earam Adam

va s-mushcam dit meru

fără s-mi pingă Eva.

Poezie Aromana

PIRMITLU ALI EVĂ

PIRMITLU ALI EVĂ

S-dipunsi unăoară pi Pimintu

ună idee

shi ea shidea tu coasta a merlui

tu pirgu

nimushcată dit bană.

Putană idee.

Poezie Aromana

Mintimenă

Mintimenă

Dealihea dormu s-arăstornu

noptsăli tsi nu li dormu;

bagă minti mintimenă

cum va s-chiaptsănj percea

shi mădua dit oasi.

Calu Troian easti mash ună idee

achicăseshti pishtira

ama nu shi stalactita

cum ună muljeari…

bagă s-doarmă calu Troian mintimenă

anamisa di percea a tauă…

Poezie Aromana

Tiniri zurli

Tiniri zurli

Tiniri zurli cu cusitsi

tsi fugu cătă mardzina di Paradis

s-hărsescu cu niheamă cănticu

au săndzi di celnits

shi nu mata vrea s-avdă di moarti.

Sta ca cihtăsits shi minduiescu…

tiniri tsi fugu după căntitsi

născănts celnits tsi facu moabeti cu moartea

shedu sh-minduiescu tu Paradis.

Poezie Aromana

Muljeri

Muljeri

I-ahăntu fardu (buiauă) tu bana a născăntor muljeri

shi ti atsea easti ananghi

ta s-cadă cortina ,

fără s-da pălnjli vărnu;

I-ahăntu ritual tu bana a altor muljeri

sh-ti atsea s-facu ayalmi tu templili a lor

fără s-hibă plichisiti.

I-ahăntu fardu tsi zgrumă ritualu

sh-nu mata aflăm templili

s-ni ancljinăm.

Poezie Aromana

Bradlu

Bradlu

Mi ancljin dinintea a bradzălor

cu itsi nervu di-a meu.

Duchescu.

Bradlu easti ună alăxeari al Dumidză

ti atsea că i multu veardi

ti atsea că i multu arihati ta-s hibă pomu…

Altă soie ti tsi lu furăm

shi-ălji băgăm lunjină prindu Cărciun…

I huzmetea a LUI

adiljie tu casili a noastri

Cărciun di Cărciun.

Poezie Aromana

Doi nicuchiri

Doi nicuchiri

Aladz sh-tini prit mini

cum alagă cilimeanu tsi earam

sh-budza tsă cripă

shi ishiră dit ea băsheri…

shi mintea chitrusi

ti atsea ca s-bubuchiseshti tini ănveastă

cu stulia a tauă di eti.

Canda noi tsi him?

Doi nicuchiri limnusits

tu chirolu tsi treatsi.

 (Tags: Hookah Pipes)

Poezie Aromana

Ancljinari

Ancljinari

Aprindu ideili

cum aprindu ună tseară

shi ardu ti daima

sh-ti yii sh-ti morts

shi mas yineai s-mi cafts

vahi va s-mi afli

cum ună minduită ancljinată

cu oclji a Hristolu

Poezie Aromana

Ciudie

Ciudie

Hiu mintea nai ma limpidă

tsi mas dai di ea

va s-ti scoli tu mintsăli a oaminjlor

tsi mas nu dai di ea

nu va s-ti scoli vărnăoară.

Poezie Aromana

Muljearea

Muljearea

Muljearea i aloatu

criscut tu vreari shi lăngoari

i simintsa tsi avu curaiu

ta s-mushcă dit poamă

i cuibairu fecundatu di lunjină.

Muljearea i pănea caldă

fitrusită pi measă

di ăhăntă ashtiptari.

Poezie Aromana

Moartea

Moartea

Moartea tricu asear-noaptea pi cărari

aushilji shedu ninga ugeaglu di fum;

suntu ti daima cum foclu tu cinushi

cilimeanjii s-agioacă – batu pironi tu ushi –

nu ăntreabă vărnu  tsiva , nu ari vără nauă

Moartea ni acatsă di gushi.

Poezie Aromana

Altă luyie di erotică

Altă luyie di erotică

Mi luashi di bărbatu

ama nu mini

cu mintsăli a meali ti ancurunashi

sh-adrashi dit eali crutsea

iu ti alinashi

ama,

fără cărună di schinj shi ciudii

ca ună di aradă muljeari,

ti atsea ti voi shi ti ashteptu

cum ună Anyiari.

Poezie Aromana

Pirmitu ali inimă

Pirmitu ali inimă

Pirmitu ali imimă

s-poati s-hibă pirmitusit

mash di săndzi.

El alagă pi iutsido

ti atsea că i ună arană dishcljisă.

Pirmitu ali inimă lu minduiashti

ună idee

lu ănyrăpseashti peagalea

shi mizi s-avdi

tush canda shedu di zbor

ăndauă minduiti.

Poezie Aromana

Carcaletslu

Carcaletslu

Tută avearea a meauă

easti un carcalets.

Ănj căftă luna

nj-eara greu s-nu u-aprochi căftarea.

Ma di atumtsea luna chiru, dusi

shi mash un carcalets arsari tu tser

shi căntă ta s-u aducă aminti luna.

Poezie Aromana

Alăxeri

Alăxeri

Unu lucru nu mi alasă s-mor arihati

Caplu a meu

i luna

arămasă di ahăntu tser.

Unu lucru nu mi alasă s-mor arihati

caplu a meu

i luna

arcată pi crutsi.

Unu lucru nu mi alasă s-mor arihati

caplu a meu

i luna tăljiată shi anyiată ti Pashtili ali vreari.

Poezie Aromana

Ahtari

Ahtari

Su-aumbra ahăntor filinari

bagu oară ta s-ts-acats fantoma

mash mintea heamă s-aspari

căndu avdzu oaminj singuri cari trecu.

Hii feamină shi ai numa Ahtari

Ti atsea nu grescu ici căndu trets…

Dit filinari, fantoma s-aspari

trecu oaminj singuri

shi io grescu : o, lăi, Ahtari, Ahtari!

Shcreta di bană căndu s-dutsi,

Căndu chiari?

Poezie Aromana

Isapi

Isapi

Tut tsi mindui mădua

fu cum s-aibă ună moarti mushată.

Tut tsi mindui bana

adră unu mort ti ljia haraua.

Ună moarti mushată tsi băna

minduia ti mădua moartă.

Poezie Aromana

Ahapsea ali minti

Ahapsea ali minti

Ia-nj suflitlu s-lu antsernj

di tuti amărtiili.

Banăm ca baia ta să shtim

tsi s-fatsi tu ahapsea ali minti.

Polimu tu caplu a meu i cati noapti;

pi frămti am chicuti di njiori

ti atsea că alumtai cu ună carti.

Minduierli fgati, chirură tu mină

s-alumtă cu chirolu

ta s-da daima lunjină.

Poezie Aromana

Ocljilu

Ocljilu

Ocljilu

i loclu iu Dumidză

shi-ascundi lunjina

i loclu iu lunjina

s-fatsi Dumidză

ta s-putem s-ul videm.

Poezie Aromana

Moscopole

Moscopole

Moscopole,

sh-tora avdu a nostri dadi cum jilescu

sh-budzâli a lor shi tora grescu

greashti cheatra, greashti tut uborlu

Aidi armânj sculats aoatsi corlu

astândz Moscopole anyie laolu

Aidi arăzvuits  cinusha armasă

dit casa tsi tu ocljii a mei i totna arsă

Moscopole,

sândzili a tău apă nu s-featsi

cură di eti şi s-avdi ca yie boatsi

di chetsărli a tali cu anami

va s-băgăm timeljiu năpoi ti armânami

Moscopole ,

fandazmă di cheatră

fănj-ti iara vatră

alithea shi mushată

putes surpată !

Poezie Aromana

Cadur cu Irina

Cadur cu Irina

ti adutsearea aminti ali Irina Nicolau

Anălţai tilifonea ,

cărţânea zboarăli ,s-dinjica:

“Irina dusi”; tu nări Moartea

nj-arădea.

U pliscutii cu cartsăli a tali

sh-căpsi  niheamă …

A bre, Irină !

cătu vream s-fătsem

un cadur deadun

s-creapă di inati

Eternitatea

s-u cripăm ti totna

Moartea.

A bre, Irină, grea!

bagă boatsea

ti armânjii di aoa , ti mini,

plăcărseai fratsljii Manakia

s-pitreacă un cadur cu tini!

Poezie Aromana

Pirmithu

Pirmithu

ti Matilda Caragiu Marioţeanu

Iuva, tu unâ cohi di lumi

Unu oarfânu tiniru armânu plândzea,

Câ nu  u ştie limba ş-nu ari carti,

Câ nu ari dadâ,

Câ-i oarfânu ş-di şcreta di moarti.

Unu auşu vini, lăcrâńili âl’i li aştearsi:

“Nu plândzi! L’ia Cartea ş-va u ânveţ

Limba armâneascâ…

Ninga nu câpsişi? “

“E, ma cari va ńi-u da  nâpoi dada?”

“Nu ti aspari, tuţ armâńil’i şi-u ştiu patrida,

Lipseaşti s-u ştibâ  ş-dada:

Ari numa Matilda.”

Poezie Aromana

Njic anvets

Njic anvets

Armâne!

Armâne, bagâ minti  :

nu ari s-trets ma ânclo di limba a tauă

nu ari s-fudz di ljepurlji avinats

deadun cu ideili tu ubor

nu ari cutar ma mushat di atsel armânescu

nu ari altâ doagâ s-ti anvâlească cu ahăntă vreari

cum fatsi doaga armănească

nu ari altâ dadâ s-ti tsănâ tu poală

ma ghini di dada armănă

Ninga ună oarâ bagâ minti :

s-nu fudz ma-nclo di numa tauă!

Poezie Aromana

Inima Armânilor

Inima Armânilor

Inima armânilor va anvileari

Că trapsi lăiets shi multâ arcoari

Inima armânilor va dizvâleari

că u anvăli caimolu shi multă dureari

Inima a armănilor va dizgrupari

că sheadi tu trup cu altă ducheari

Inima a armânilor va dizvaleari ,

anvileari, dizgrupari că fără ea

armânlu cheari!

Poezie Aromana

Gavranlu

Gavranlu

di E.A. Poe

armâneashti Toma Enache

Tu unâ shcretă laie noapti , arămas mutream nâ carti

Minduiam la ânvetslu veclji tsi a lui noimâ fu ta s-chiară

Mi-ancljinam: sh-avdu cicâtea, tu ushi arada ca bâtea;

“Vărnu oaspi” -dzacu- “tritsea, s-agudi di ushi afoară

Vărnu oaspi vru ta s-intră, mizi ciucuti nafoară”.

“S-nu mi-aspar toradioară”.

Mea tsanu minti că era, tu Andreu tsangrimi s-fătsea

Pirili tu ugeag zghilea shi chilimea u-aumbrară;

Ashtiptam dzua multu vrută ,cărtsali niheam s-agiută

S-aflu  Lenora chirută. Steaua-n tser Lenor fu s-chiară

Sh-anghilii u hăidipsescu; Lenor numa nu-ari s-chiară

Ma aclo, aoa văroară.

Shcretsălji di birdadz aroshi di mitasi shi lăhtăroshi

Mi astaljiară pîn di oasi , inima nj-iu aspărară;

Frica s-asgunesc ma ghini dzăshu ashe năpoi ti mini:

“I, văr oaspi-n casă yini; tu ushi i-di-ahantă oară

Caftă amănatlu oaspi ugeag di ahantă oară”.

“S-nu mi-aspar toradioara”.

Loai curai cama cu sila cata ushi fara njila;

“Domnule” grii “vahi doamna s-mi ljirtats shidzut nafoara”

“Mi-ancljinam; sh-avdzai ciucutit,cum eram ca adurnjit

Vahi mizi voi ciucutit, nu acatsai ta s-bagu oara

dzash ca i var agudit”; Dishcljid usha sh-bagu oara:

“Na scutidi ca varnoara”.

Di ciudii sh-asparari,mutrii tu scutidea mari

Anyisam yisi tsi tu yis alts oaminj nu-anyisara.

Isihie var ici nu grea shi scutidea shi ea tatsea;

Mah unu zbor io grii atumtsea: “Lenor!” – s-avdza prit zboara-

Airlu nj-apandasi tut “Lenor”; anj turna a meali zboara.

Mash zboara fura afoara.

Tu uda mi aveam turnata, heavra mi-avea acatsata

Sh-ahurhi napoi ta s-bata, ma salami sh-cama troara.

“Siyura s-avdi cum bati, tu firida pi canati

Vrea sa shtiu tsi ari cabati, vrea s-dizleg ciudia troara

Sh-inima vrea ta sa-shtie; va s-vedu tu aesta oara”:

“Vimtu bati ca varnoara”.

Dau canatea dinaparti sh-vedu na aripa  cum bati

Sh-intra cum amiralu, un gavran lai dit eta di altaoara

Ni buna dzua vrea s-dzaca,ni cljinaciuni ici s-faca

Pirifan acatsa s-treaca, cata ayalma diunoara

Pi ayalma ali Antini, pi ea shidzu diunaoara.

Sh-sta ca glar toradioara.

Mutrita laie shi serta anj si parea multu psefta

Ma sumarashi di anvirinari; -“Lai gavran di altoara”-

“Tsicara nu ai carantari,siyura nu hii ti arcari”

“Ti-amintash dit chisa s-pari, ama tsi numa-ts bagara

Tu cratlu di pisa Pluton, tsi numa laie-ts bagara?”

El apandasi:”Varnoara”.

Pi shcreta alj fu apandisea; ni hazi sh-ici nu s-uidisea

Ma chitrusii candu avdzai,un gavran s-dzaca zboara.

Nu s-ari avdzata ici iuva, bana di om sa shtea tsiva

Ca pulj, prici i altutsiva, s-intra tu uda ashetsi troara

pi ayalma ali Antini sa sheada ahantu troara

Shi s-aiba numa: “varnoara”.

Ma gavranlu ca limnusit, unu zbor aleapsi minduit

Tush canda tu atsel zbor cripari sh-suflit s-adunara.

Mash unu zbor vru ta sa spuna, vara peana ici nu mina;

Candu un zbor a-meu asuna:”Cats sots avui tuts s-chiara?

Ashe sh-el; va s-fuga cum nadiili veclj arada azbuirara”.

Gavranlu dzatsi – “Varnoara”.

Mi lahtarsi esta ciudie, zborlu cu mintiminie

Dzac: “vahi mash aistu zboru aleadzi di alti zboara;

Lu-anvitsa nicuchirlu cari avu var blastemu mari

Shi di-ahanta jali s-pari, vrura vahi sh-dolji cantara

Cantic tsi mash un iho avea, idyiul iho dolji cantara”:

“Varoara, lele, varnoara!”

Sumarashi di-ahanta jali sh-trapshu troara alta cali;

Dinintea ali ushi pi fotel yisli caplu nj-angrupara.

Minduiam s-acats tu pringa, puljiu lai ca vara striga

Caftam mintea su dishcljida gavranlu di altaoara

Tsi va s-dzaca shcretu, strambu, candu spuni esti zboara:

“Varoara, Cra! Varnoara”.

Gavranlu cu a lui mutrita pan tu suflit mi avea fripta

Iuva iuva nu-nj tacanea tsi vrea spuna tseali zboara?

Mut ashe anj bateam caplu tsi s-aiba tu minti draclu;

Sh-arihati nj-alas caplu, pi fotelu iu s-virsara-

Lunjinjli ali lambi -, iu caplu feata tsea ambara

Nu va lu ashteara, varnoara.

Airlu ljia s-alaxeashti na njiurizma lu minteashti

Catse candilili tu tser anghilii li liganara.

“Marate” -bagai io boatsi- “Dumidza mea tsa pitreatsi

Yitrii s-bei naca tsa treatsi caimolu ti Lenor ma troara”

“Bea su-agarsheshti Lenor, bea sa-ts fuga dorlu troara!”

Dzasi gavranlu – “Varnoara”.

“Semn arau”, “vombir” io grii – “Cubilji”- “gavran i-tsi s-hii”

“Dheavulu ica tufanea pi aistu meal ti arcara?”

“Tu aistu uda tsi suschira tsi shretu shi pondu s-deapira

Iu lahtarea-i-nicuchira; ti palacarsescu dza troara

S-afla Iudeea yitria? Dza mas u-aflu dza ma troara?”

Dzatsi gavranlu – “Varnoara”.

“Semn arau”, “vombir”-io grii- “Cubilji”- “gavran i-tsi s-hii”

“Pi tserlu tsi-i supra, pi Dumidzalu vrut; dza troara

Tu Paradis tsi-i naparti, su-stringu tu bratsa s-poati,

Feata steaua tsi-i aparti, tu tser samtsalj u-aflara

Di alji grescu tora Lenor; va u-stringu tu bratsa vloara!?”

Dzasi gavranlu – “Varnoara”.

“Tsel dit soni s-hiba zborlu”. “Fudz tu chisa tsa-i laolu”.

“Tufanea ca blastem s-ti duca, tsel cu un cicior s-ti chiara

S-nu-aramana peana shcreta di minciuna tauă psefta;

Singur vream ta s-hiu na eta”.”Fudz di aoa tu aista oara”.

“Ljiats dit cheptu-a-meu dintana, zverca ljiats tu-aista oara”.

Dzasi gavranlu -“Varnoara”.

Di-atumtsea lailu gavran sta, supra di ushi sh-tora sta

Niminat pi-ayalma ali Antini; I-si-aprindu troara

Oclji di demun tsi au turbata sh-aumbra lui arcata

Cadzu dit lamba virsata, pi chilimi damca s-moara

Suflitlu nj-iu lu-acatsara, damca shcreta va s-lu moara

Ti daima sh-ti varnoara!

Poezie Aromana

Njeaua al Dumidzău

Njeaua al Dumidzău

Pi unu cicior di veară

sh-pi budză di seară

dunjeaua azbura

că va da nă stea

prit cărări diparti

ea va s-lunjineadză

tendzăli asparti.

Minduiti arali

băgară di cali

s-nu veadă laolu

lunjina a Hristolu

su aputrusească

pira tsi-as adastă

tu casă armănească.

Ama canda fu

unu njelu aspăratu

tsi mi pitricu

tush tu Bethleemu

iu s-aminta EL.

Aide shi căndu va s-crească

oili va-lu pască

ta să s-fănătească

cu lunjina a lui;

sh-la capu va s-vedz

ună frăndză frămtă

dit lilicea sămtă !

Siyura va s-vedz

maghii mintimenj

tsi negu pi cărări

s-aspună la tuts;

nacă vidzu văr

nă steau di dor,

sh-taha tut spuneau

sh-taha tut dzătseau:

cari vidzu di tuts

unu cutar di sămts?

Nu băgat oară

cum nidzeats peagalea

pi aclo pi nafoară

la nă albă armănă

cu poala di lănă

toarsă tush dit lună;

ia ăntribats năpoi

nacă pi la voi

pi aco pit ubor

s-amintă ficior

cu frămtea di neauă

lunjină di steauă.

Tate, mărate

pitreatsi shi-un frate

pitreatsi shi-un căni

cu plăngu di la Tini

s-alagă ca sămtu

s-alatră ca vimtlu

s-alatră s-aravdă

cilimeanjii s-lu avdă.

Lăi njelu bagă minti

la a meu părinti

sa-lj spuni ca shicaie

s-nu-lj si pară laie,

că mi dispuljiară

sh-pi crutsi mi arcară;

s-li spunj dealihea

lă pătidzai tihea.