O noapte furtunoasa

O noapte furtunoasa

„O noapte furtunoasa”, jucata in romana si aromana, la Jula Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Arad şi săptămânalul „Foaia românească” au făcut posibil ca în pragul Zilei Naţionale a României românii din Ungaria să participe la un deosebit spectacol de teatru. O noapte furtunoasă a lui I.L.Caragiale a fost jucată pe scena Centrului Cultural Erkel de actori extraordinari, Tomi Cristin, Eugen Cristea, Marcelo Cobzariu, Claudiu Bleonţ, Maria Teslaru, Dana Pocea şi Daniel Niţoi, de la Teatrul Naţional din Bucureşti. Ideea inedită a spectacolului, de a surprinde publicul şi cu replici în aromână, îi revine regizorului Toma Enache.

Cea mai nouă adaptare a piesei O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, regizată de Toma Enache, a fost montată în limba română şi aromână, iar actorii au purtat straie româneşti şi armâneşti, cu elemente stilizate plastic, care parcă au dat identitate şi caracter personajelor lui Caragiale. Ceea ce ni s-a părut esenţial, demn chiar de menţionat într-o istorie a teatrului românesc, este felul în care acest creator reuşeşte să inoveze profund nu atât în forma spectacologică, cât în fondul percepţiei noastre asupra lui Caragiale. Regizorul reuşeşte performanţa de a-l aduce pe Caragiale în zona aerată a teatrului rafinat, în care, din cauza limitării de viziune a majorităţii celor care i-au pus în scenă piesele, acesta s-a aflat prea rar.

O noapte furtunoasă este o montare traversată de energii interioare, care se nasc, se contopesc, susţin cu fire nevăzute spectacolul, hrănit permanent de soluţii regizorale născute dintr-o imaginaţie exuberantă, înşiruindu-se coerent, într-o cadenţă plină de o elegantă dezinvoltură. Spectacolul a avut şi o reprezentaţie unică în România, în cadrul unui festival al machedonilor. Actorii au învăţat aromâna pentru acest spectacol, o premieră de mari succese în România. Spectacolul din Jula a fost cel de-al 32-lea.

„Cu această piesă am avut un foarte mare succes, este pusă pe cât se poate într-un sistem clasic. La Caragiale nu poţi să-ţi permiţi ca ceva să dispară din text, dar am încercat ca să facem să fie şi ceva nou, modern. Modern, în sensul că nimic nu e nou în lumea asta iar relaţiile interumane, relaţiile familiare şi tot ce se întâmplă în Noaptea furtunoasă se întâmplă şi în lume. De aceea Caragiale este universal, este actual şi este contemporanul nostru. Am învăţat aromâna pentru această piesă, fonetic pur şi simplu. Am scris aşa cum am auzit, şi am învăţat. Cât despre publicul din Jula, am avut o impresie extraordinară. A fost cu totul special, se vedea că sunt avizi de teatru, de limbă, bucuria de a auzi din nou un text de Caragiale în limba română. A fost un public foarte cald şi extrem de deschis la tot ce-am făcut noi”, ne-a declarat Veta, alias Maria Teslaru.

„Eu am fost cucerit de propunerea lui Toma Enache, de a face acest spectacol şi în aromână. Mi s-a părut o idee extraordinară, prima idee după mulţi ani de zile, în care poţi spune ceva nou, pe idee de Caragiale. Te poţi juca cu Caragiale şi clasic, modernizat la nesfârşit, dar o modernizare în acelaşi timp, o recunoaştere a dimensiunii lui, Caragiale fiind şi machedon, a înnăscut chestia asta foarte interesantă. El era machedon, era şi român, dar era şi european, şi face într-un fel din spectacolul acesta o situaţie universală”, a fost de părere Claudiu Bleonţ, care a învăţat şi el cu sârguinţă şi însufleţire aromâna.

Singurul vorbitor de aromână a fost totuşi regizorul spectacolului, Toma Enache, care face parte din comunitatea aromânilor din România. „Cred că elementul cel mai de noutate este faptul că în piesă costumele, muzica şi dansul chiar, sunt aromâneşti. După câte ştiu, nici o piesă jucată în România nu s-a folosit de costume, muzică şi dans armânesc, aşa toate deodată. Separat poate s-a mai folosit în aromână ceva, dar aşa ceva chiar nu a mai fost. Ne bucurăm de această latură armânească a lui Caragiale. Publicul din Jula a fost un public bun, cunoscător de teatru, cunoscător al limbii române, pentru că mă aşteptam să nu fie înţelese subtilităţile de limbă, dar am văzut că se ştie foarte bine limba română şi Caragiale este iubit la fel de mult şi aici ca şi în ţară.” Regizorul ne-a mai destăinuit că îşi doreşte foarte mult ca să se prezinte această piesă şi pe scenele din Macedonia, Albania sau Grecia, pentru că „acolo sunt mulţi aromâni,  care cu siguranţă ar gusta acest spectacol şi le-ar plăcea foarte mult”.

A.L. Crişan – Eva Iova

Comentarii

Speak Your Mind

Tell us what you're thinking...
and oh, if you want a pic to show with your comment, go get a gravatar!