Amadeus

Piteştenii – aproape de… „Amadeus”

[singlepic id=513 w=320 h=240 float=left]…Încă se mai aud aplauzele din sala de spectacol a Casei de Cultură a Sindicatelor Piteşti ce au încununat o seară „Amadeus”. Cei în jur de 800 de părtaşi la spovedania lui Antonio Salieri (personajul principal) au fost implicaţi, fără drept la replică, la întreaga acţiune a spectacolului. Pe acordurile muzicii lui Mozart, cortina se ridică şi pe scenă iese din pian Claudiu Bleonţ, în pielea lui Salieri, începându-şi… spovedania.
„Ascultaţi-mi spovedania”
Salieri, „îmbălsămatul în faimă”, parcurge în spovedanie diferite ipostaze ale naturii umane, de la dragoste pentru Dumnezeu, ironie, intrigă, şantaj, înşelăciune, până la omor şi în final… unul dintre cele mai mari păcate, sinuciderea. „Ascultaţi-mi spovedania. Nu vreau să mă iertaţi. Vreau să mă înţelegeţi” –  sunt cuvintele cu care Salieri apropie publicul de firul destinului său.
Sfântul Ocrotitor
al Mediocrităţii
După o viaţă liniştită în care a compus şi a fost apreciat pentru talentul muzical, Salieri îşi începe declinul odată cu apariţia copilului minune Mozart, declarându-i război celui care l-a înzestrat cu talent: Dumnezeu. Dincolo de aparenţe, lui Salieri îi este imposibil să accepte că Mozart este „flautul” peste care Dumnezeu şi-a trimis harul, făcându-l să compună o muzică de neegalat. După mai bine de un ceas, în care personajul principal reuşeşte să ţeasă intrigi, să păcătuiască, cum chiar lui nu-i venea să creadă de ce poate fi în stare, ajunge într-un final să-l omoare pe Mozart şi să se otrăvească. Fiind din naştere „o pereche de urechi”, Salieri cunoaşte la sfârşit „muşcătura finală a eşecului”. Denumindu-se chiar Sfântul Ocrotitor al Mediocrităţii, personajul principal îşi termină spovedania cu luciditatea rănitului înainte de moarte: „Oamenii să-şi amintească cu dragoste de Mozart şi cu dezgust de Salieri”.
„«Amadeus» este
ca soarele”
Cu un text mulat pe caracterul uman, pe situaţii similare din viaţa reală, Claudiu Bleonţ reuşeşte cu măiestrie şi maturitate să-şi ducă rolul de… excelenţă la bun sfârşit. „Am simţit că publicul a fost cu noi şi a dat partea lui de «Amadeus». O sală extraordinară, cu un ambitus al publicului de vârste şi preocupări diferite, de la elevi de clasa a X-a, până la oameni de 60 de ani, trecând prin multe domenii de activitate, nivel de cultură, de educaţie etc.“ Ideea de «Amadeus» este ca soarele: nu face diferenţă între stăpâni, sclavi, patroni, angajaţi şi, din acest punct de vedere, a fost o sală pe care am simţit-o îndrăgostită. Practicaţi «Amadeus», să nu ajungeţi ca Salieri şi să spuneţi: «De ce, Doamne, mi-ai dat?»” – a fost concluzia cu care Bleonţ a plecat de la Piteşti.
În ceea ce priveşte o revenire a spectacolului în Piteşti, atât Claudiu Bleonţ, cât şi regizorul spectacolului ne-au spus: „Chemaţi-ne şi venim!”
A. DUMITRU

Sursa: Ziarul Argesul

Comentarii

Speak Your Mind

Tell us what you're thinking...
and oh, if you want a pic to show with your comment, go get a gravatar!