Toni Caramusat………………………………………….TOMA ENACHE

Armanamea………………………………………………..LINDA CROITORU

Tanasi Caramusat (Tatal)……………………………..LICA GHERGHILESCU-TANASOCA

Haida………………………………………………………..TEODORA CALAGIU GAROFIL

Iorgu………………………………………………………..RUDY ROSENFELD

Tana…………………………………………………………CAMELIA SAPERA

Mara…………………………………………………………MARA PANAITESCU - Special Guest

Comandant Aeronava…………………………………TACHE FLORESCU

Nela Caramusat (Mama)………………………………ZOGU CORNELIA

Bunica………………………………………………………BICU ELENA

Povestitor………………………………………………….BRAD VEE JOHNSON

Prezentator………………………………………………..VLAD BUZEA

Kira………………………………………………………….ANA DONOSA

Pianista……………………………………………………IOANA DELIORAN

Rockerita Zoe…………………………………………..TINNA DUMITRU

Sirma………………………………………………………IRINA DRAGHIEA

Hrisa……………………………………………………….AURICA PIHA

Politista Teodora……………………………………..ALINA MANTU

Anastasia……………………………………………….VERO SECAREA-CIOTA

Marusa…………………………………………………..ANCA ZAMFIR

Vanghea………………………………………………….GEO DINESCU

Stewardeza1 Maria Topa…………………………….GEORGIANA FOTU

Capitanul Tega…………………………………………NICU BATURI

Doamna Judecator…………………………………….ANCA MANOLESCU

Martora Lenca………………………………………….IANULA GHEORGHE

Primarul…………………………………………………VASILE TOPA

Ianis………………………………………………………..SORIN SAGUNA

Ianula……………………………………………………..MONA BLIACIOTI

Domnul Plinut………………………………………….CANCIU STILA

Mita………………………………………………………DUMITRU INGE

Capitan Politie………………………………………..NICOLAE GUSU

Reporter Macedonia………………………………..JANA MIHAILOVA

Blonda……………………………………………………..CRISTINA CABEL

Model Mireasa…………………………………………DIANA SPAU

Doctorul Dinu…………………………………………GEORGE GEARAVELA

Medic 1………………………………………………….DRAGOS GAROFIL

Medic 2………………………………………………….SILVIU STOIAN

Medic 3………………………………………………….MIHAI ZURZU

Medic 4………………………………………………….OANA TUDORACHE

Stewardeza2.Elena Zguri…………………………….SILVIA CEPI

Procuror………………………………………………….LUCIAN PAPACOSTEA

Preot 1 Kogalniceanu…………………………………STELICA SATRAPELI

Preot 2 Kogalniceanu…………………………………MIHAI GUNEA

Stomatolog……………………………………………….MIHAELA CALAGIU

Asistenta 1……………………………………………..MARIA BUTU

Asistenta 2……………………………………………..MARIA NURCIU

Asistenta 3……………………………………………..FLORENTINA TASE

Asistenta 4……………………………………………..ECATERINA CUSTURA

Matusa 1………………………………………………..VANGHELITA ZUGRAVU

Matusa 2………………………………………………..RAMONA ZOGU

Matusa 3………………………………………………..CIOTA MARIANA

Angajata1 Salon……………………………………….ELIZA AURA STATINA

Angajata2 salon………………………………………..TANIA COADA

Sofer Taxi Albania……………………………………CRISTI STERE

Barbat 1…………………………………………………ARNAUTU MIHAI

Barbat 2…………………………………………………ARNAUTU GEORGE

Barbat 3…………………………………………………SADICA MIHAI

Sofer Taxi Macedonia……………………………..GORAN TRAIKOV

Barman Grecia………………………………………..TEODOR NICOLAE

Fata 1 L.A……………………………………………….ELISABETA BICHI

Fata 2 L.A………………………………………………VANGHELITA ARAU GRASU

 
MARA CAMBOIANU

STELIAN GRASU

NICOLA GRASU

CELESTIN GRASU

ZAHARIA DANIELA

IRINA IANCIUS

OANA DRAGNEA

SIMON CAMELIA-DORA

SIMON SANDRA

NICOLA MARIA-MADALINA

TOPCIU LOREDANA-ANDREEA

PEANCI MANUELA

EPURE CAMELIA

PETRE CRISTINA

COCIS VERA

GHEORGHITA MARIA

BADOIU RALUCA

TEODORA NITA

GRIGORE AIDA

LACRAMIOARA BRECEA

CUCULICI BIANCA

CONDURACHE ANE-MARI

VASOTI DANI

NICOLETA MIHU

MIRELA SIMA

CLARISA CAVACHE

BIOLAN MIRELA

COJOCARU RALUCA MIHAELA

HRISTU IONUT

CUCLICIU TANASE

DUMITRU ECATERINA

MISU GEORGE

MARIA CUCLICIU

FLORIAN DIMA

DUMITRU ENACHE

GRUPUL PILISTERU

ANDA MIHOC

TANASE STAMULE

STERE STAMULE

JIRU ENACHE

MARA & KULT STUDIO

ALEXANDRU BUICLIU

IANCU GUDA

CORNELIA ZAIFU

STEFAN POPII

TUDOR PETRESCU

CLAUDIA IONESCU

ELENA MIREA

GEORGIANA CERCHEZAN

SIMONA CARNICIU

IRINA PARIS

GABRIEL PETRUT

IOTA TRANTU

AFRODITA TOCILI

VASILI CUPECI

MIZA PURA

IANA PURA

SNEZANA PURA

VANGHIUALPASE

YOZHGI DJIKA

KIRACA KUZMANOUSKA

ZORAN MITROV

GHORGHI GHORGHIEV

MARTINA BERBERU

MARIA DJIKA

IVAN PENOVSKI

SIMONA MANCERA

BOJANA RISTIN

IOPRO M.

MIKI TRAJKOVSKI

MEZI NIKOLOVA

ALEKSANDAR PENOVSKI

MIHALI KAJMAKAN SHTERJOV

KATSIAOUNA MANINA JAQUELINE FARAH

CRISTI TASE

SULTANA TASE

NELU ENACHE

STERE ENACHE

TICA GHEORGHE

TICA VASILE

TICA COSTEL

TICATANTA

ZOGU DUMITRU

CUSA MIHAI

MOCIU VALENTINA

CIOTA MIHAI

TANIA BATURI

TICA ELEONORA

COSTEL ZUGRAVU

CORINA GIMURTU

CIOTA ECATERINA ALEXANDRA

GIMURTU CRISTIAN

SPINOCHE ELIZA-GABRIELA

STILA BECA

NICU BECA

DICEA GHEORGHE

BUDESU STERE

IANCU MATARANGA

VLAHBEI STERE

HAGIVRETA GHEORGHE

SCENA PREMIERE TONI CARAMUSAT – “BAL DE OSCAR”:

1. ENUS VANGHELE HASOTI
2. GHINDICI GEORGE
3. ECONOMU COSTICA
4. ECONOMU ZOITA
5. CARAGHEORGHE GHEORGHE
6. CARAGHEORGHE MARIA
7. EPURE CAMELIA
8. PEANCI MANUELA
9. PEANCI TEIA ALEXANDRU
10. BATURI NICU
11. BATURI CRISTINA
12. SAPERA IANI
13. SAPERA MARIA
14. CARABASU TANASE
15. CARABASU ATENA
16. BRACEA GHEORGHE
17. IANCU MATARANGA
18. BUDESU STERE
19. TOPA ANASTASE VASILE
20. DICEA GHEORGHE
21. GAROFIL ENACHE
22. GAROFIL MARIA
23. DOGA VIOLETA
24. NICOLAE DUMITRU
25. DOGA CAMELIA
26. FLOREA FLORENTINA
27. VRISCU MIHAI
28. VRISCU MARIA
29. VRISCU SILVIA
30. VRISCU VANGHELE
31. CARABASU CONSTANTIN
32. CARABASU ELENA
33. MISU IANCU
34. MISU ELENA
35. GRASU DIMA
36. GRASU MIRELA
37. DUMITRU ENACHE
38. DUMITRU MARIA
39. GHESU CONSTANTIN
40. GHESU SULTANA
41. NICOLAE GIOGA
42. NICOLAE SULTANA
43. TICA TANTA
44. TICA VASILE
45. ZOGU CRISTI
46. ZOGU RAMONA
47. STERE CRISTIAN
48. STERE MIHAELA
49. TASE NICOLAE
50. ENACHE SOFICA
51. TUSA GEORGE
52. TUSA SORINA
53. CUSU SIMA
54. CUSU CONSTANTIN
55. GODI GHEORGHE
56. KAY THORKILDSEN
57. NICOLETA PLOSCARU
58. MISA MONICA
59. STAVROSITU STEFAN
60. STAVROSITU MIHAELA
61. SOPU GHEORGHE
62. SOPU ELENA
63. FURCULESTEANU MARILENA
64. FURCULESTEANU ILARIE
65. PERA ROMMEL
66. PERA SIMONA
67. TERZI STELIAN
68. TERZI NICOLETA
69. BARDE TANASE
70. HASOTI ENACHE
71. GHEONDICI CALIN
72. STAVROSITU CRISTIAN
73. STAVROSITU VIOLETA
74. GULA MIHAI
75. GULA MARINELA
76. IANCA MIHAI
77. BLACIOTI MONA
78. BUDES IOANA
79. BLACIOTI MARIA
80. TONI POPESCU
81. POPESCU DANIELA
82. IONEL BARA
83. SECAREA CIOTA VERONICA
84. SECAREA MARIANA
85. CIOTA MARIANA
86. PACEA DIANA
87. PIHA AURA
88. PARTECA ANTONEL
89. PARTECA CHIRATA
90. PARTECA STERE
91. PARTECA ZOE
92. GRASU MARIA
93. PARIS STELIAN
94. PARIS ELENA
95. CARAMAN GHEORGHE
96. CIOTE MIHAI
97. CIOTE CRISTINA
98. MUSU NICOLAE
99. MUSU ANGELA

100. MARIANA MARZAVAN
101. GIGI MARZAVAN
102. RACU CONSTANTIN
103. RACU HAIDUTA
104. STAVROSITU GEORGIANA
105. COADA TANIA
106. CUSA CRISTIAN
107. CUSA MIOARA
108. DRAGOMIR MIHAELA
109. PELTECU NICOLAE
110. PELTECU NARCISA
111. LASCU BOGDAN
112. FRANGU CONSTANTIN
113. FRANGU TUDORA
114. JIRU GHEORGHE
115. JIRU SANDA
116. BUDES STERE
117. NURCIU MARIA
118. ZGUMA SORIN
119. CARAMAN DUMITRU
120. GODU GHEORGHE
121. COCU GEORGE
122. COCU OCTAVIAN
123. PARIS MARONCA
124. PARIS STERICA
125. VLAHBEI STERE
126. VLAHBEI SILVIA
127. SCURTULESCU CAMELIA
128. GROSU SERGIU
129. TASE STERE
130. FAM. CULETU
131. INGE MIHAI
132. INGE DESPINA
133. TASE CRISTI
134. CANACHEU COSTICA
135. CEPI SILVIA
136. CEPI IANCU
137. CEPI COSTIN
138. BILECA GEORGE
139. BILECA GEORGETA
140. MALAMA TASIS
141. MALAMA VALENTINA
142. MALAMA MARIA
143. HASOTI MARIANA
144. VOICU FELICIA
145. FOTU GEORGIANA
146. BAFANI STELIAN
147. BAFANI IOANA
148. ZISU NICOLAE
149. IONESCU PARIS
150. BUICLIU CIPRIAN
151. SOLDATU NICOLAE
152. LENZ ELENA
153. MANTU ALINA
154. CALESU HARALAMBIA
155. CALESU ANCA
156. RANGHO MONICA
157. MIRCEA CAMBURU
158. MERY CAMBURU
159. MIHOC ANDA
160. BECIU IANI
161. BECIU MARINA
162. STAMULE TINCUTA
163. VRISCU CAMELIA
164. ZAIFU GEORGETA
165. TOCEA STELIAN
166. TOCEA MARIANA
167. GROSU COSTICA
168. GROSU ZOIA
169. VRANA NICOLAE
170. VRANA MARIANA
171. COSTEA FLORENTINA
172. IORGOVEANU GIOGA
173. MERGEANI CAMELIA
174. MERGEANI MITA
175. POPESCU STERE
176. POPESCU ENACHE
177. CALAGIU MIHAELA
178. STAMULE TANASE
179. STAMULE STERE
180. GHEORGHE ALEXANDRU
181. GHEORGHE IANULA
182. BUTU MARIA
183. ZELCA COSTICA
184. DIANA ALEXANDRA
185. MIU GEORGIANA
186. GEORGESCU LIANA
187. SAMATA DIMA
188. SAMATA RODICA
189. SAMATA DIMITRIE
190. ZAIFU MITICA
191. ZAIFU NICOLETA
192. ZICU CRISTINA
193. ZICU ALEXANDRU
194. CALDARUS IULIA
195. PAPACU TEIA
196. CIACU ZOIA
197. BLACIOTI FLORICA
198. CARAGOP MARIA
199. CARAGOP FLORINA CRISTINA
200. CAVACHI CLARISA
201. POPA LIVIA
202. MURARIU CAMELIA
203. MURARIU IOAN DAN
204. MURARIU ANDREI CORNEL
205. GAROFIL GEORGE
206. GAROFIL DANA
207. CALAGIU STEFAN
208. EPURE ANDA
209. GAROFIL STELIANA
210. VLAHBEI GEORGE
211. VLAHBEI SILE

-        Formatii/Cantareti prezenti la Balul de Oscar

STELU ENACHE

MARA & KULT STUDIO

PINDU

HRISTA LUPCI

CRISTIAN IONESCU

GICA COADA

FLORI CARAGOP

IONUT GALANI

IANULA GHEORGHE

NICU GRAMENI

ARMANAME

FLORENTINA COSTEA

Toni Caramușat, a famous film director, is fascinated by the idea of finding the 13^th fundamental truth about the Aromanians. According to a myth, this truth is held by Armanamea, the last descendant of this people. Toni goes on dates with young women from all over the world, in hope of finding both the truth and his soul mate. Will he ever find them and, if so, at what cost?

Toata averea mea este un popor nescris pe vreo harta,
Toata averea maea sunteti voi cei care traiti fara granite, fara istorie,
Toata averea mea este originea ce curge prin sangele meu
Toata puterea mea sunteti voi cei lipsiti de putere
Toata iubirea mea pentru voi e la fel: nescrisa, fara granite,
Insa cu sange, pregatita sa curga la injunghierea istoriei !
Toma Enache

Va invitam sa petreceti impreuna cu noi o seara speciala, in care se vor filma si ultimele secvente din “Nu sunt faimos dar sunt aroman” (filmate in Romania). Asadar veti fi si actori! Ne vedem pe 23!

Un eveniment istoric – aşa a catalogat regizorul Toma Enache balul organizat vineri seară, în staţiunea Mamaia, în cadrul căruia s-au filmat primele scene din filmul „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”. Este primul lungmetraj filmat vreodată în aromână, iar evenimentul a strâns circa 300 de invitaţi, care au contribuit financiar la realizarea peliculei.

„Niciodată nu am avut un proiect atât de greu. E foarte dificil ceea ce vrem să facem. Acesta este doar începutul. Acum trei ani, acest proiect era doar un vis”, a mărturisit Toma Enache. Potrivit acestuia, comunitatea aromână – şi nu numai – are nevoie de acest proiect, în condiţiile în care lingviştii spun că multe limbi din Europa vor dispărea în circa 20 de ani. „Nu avem şcoli, instituţii, dar ne păstrăm limba şi obiceiurile. Filmul acesta va rămâne mărturie a ceea suntem”, a spus regizorul aromân. Acesta a mărturisit că rolul principal feminin va fi interpretat de Linda Croitoru, un top model cunoscut, care de câţiva ani trăieşte la Hollywood şi care are origini aromâne. În ciuda entuziasmului, proiectul are un drum anevoios în faţă, din cauza dificultăţilor financiare. O bună parte din suma necesară a fost strânsă din donaţii, dar nu toată. Sprijinit însă de oamenii de afaceri şi politicienii de origine aromână, Toma Enache este convins că filmul va fi dus la bun sfârşit şi că cel mai probabil în 2012 va putea fi vizionat în cinematografe.

Articol Romania Libera

Filmările la primul lungmetraj artistic armânesc, după cum îl numeşte regizorul Toma Enache, „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, au debutat cu dreptul, vineri seară, în staţiunea Mamaia, la Melody Grand Ballroom. În ţinute de gală, aşa cum cerea atmosfera de „Bal de Oscar”, propusă de către regizorul constănţean, invitaţii nu s-au lăsat îndelung aşteptaţi. Ei au păşit pe covorul roşu, au devenit personaje de film şi s-au fotografiat cu regizorul câştigător de Oscar, Toni Caramuşat, personajul principal al peliculei, interpretat chiar de Toma Enache. „Aromânii au fost vedete la această întâlnire care a fost cu adevărat un bal de Oscar”, a spus regizorul filmului, bucuros de succesul primei seri în care s-a realizat cea mai importantă secvenţă a filmului „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, cea în care protagonistul filmului este distins cu un premiu foarte important. În distribuţia lungmetrajului se mai regăsesc, alături de Toma Enache, nume precum: Linda Croitoru, Teodora Calagiu Garofin, cărora li se alătură directorul Teatrului pentru Copii şi Tineret, Lică Gherghilescu, care joacă rolul tatălui regizorului Toni Caramuşat. Vestimentaţia eroului principal, câştigător de Oscar, va fi asigurată de Adina Buzatu.

În luna septembrie, filmările pentru „Nu sunt faimos, dar sunt aromân” vor continua la malul Mării Negre, dar, până atunci, echipa care lucrează pentru ca acest proiect ambiţios să devină realitate se va muta la Bucureşti. Filmările vor continua în Bulgaria, Albania, Macedonia şi Grecia şi se vor termina în Statele Unite ale Americii, la Los Angeles.

„Balul de Oscar” de la la Melody Grand Ballroom a continuat până spre dimineaţă cu un program artistic deosebit, cu recitaluri de mare clasă, susţinute de: Stelu Enache, Mara, Pindu, Hrista Lupci, Cristian Ionescu, Flori Caragop, Ionuţ Galani şi mulţi alţii.

Articol Telegraf Online

Articol Reporter NTV

Regizorul constănţean Toma Enache s-a hotărât să-şi lege numele de realizarea primului film artistic armânesc, intitulat „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”. Startul filmărilor se va da în această vineri, de la ora 21.00, la Melody Grand Ballroom din staţiunea Mamaia, cu un… „Bal de Oscar”. Pe covorul roşu sunt aşteptaţi să păşească invitaţi speciali, care doresc să sprijine în continuare realizarea acestui film. „Balul de Oscar” va coincide cu startul filmărilor ce vor reda o scenă importantă din film: gala decernării celui mai important premiu – un Oscar, pentru cel mai bun film documentar despre aromâni – regizorului Toni Caramuşat, personaj de film. „Vreau să mulţumesc din suflet aromânilor care au contribuit şi care susţin acest proiect! Datorită lor, filmul nostru începe să prindă viaţă. Un pas important a fost făcut. Pe 12 august, începem filmările”, spune Toma Enache, pe site-ul său.
Regizorul constănţean de origine aromână este cunoscut de publicul de la malul mării datorită spectacolelor sale prezentate la Casa de Cultură a Sindicatelor, dintre care amintim: „Pluralul englezesc”, de Alan Ayckbourn, „Amadeus”, de Peter Shaffer, „Mincinosul”, de Carlo Goldoni, „Secta femeilor”, după „Norii” lui Aristofan şi „O noapte furtunoasă”, de I. L. Caragiale.

Articol Telegraf Online

Povestea filmului “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” imaginată de actorul şi regizorul Toma Enache este una captivantă. Un tânăr aromân, regizor de succes, porneşte în căutarea sufletului pereche. Gândul că ar putea ajuta la sporirea populaţiei de aromâni îi dă curaj să planifice zeci de întâlniri cu fete din toată lumea. Se îndrăgosteşte iremediabil de ultima descendentă din neamul aromânilor. Dar pentru că îi va fi imposibil să o păstreze, de aici vin şi încurcăturile. Filmările vor începe vineri, 12 august, la “Balul de Oscar” găzduit de unul din cluburile din Mamaia. Ele vor continua peste ocean, la Los Angeles, pe Walk of Fame, dar şi în Macedonia, Grecia şi Albania. Ideea acestui film, care promovează ambiţia aromânilor de pretutindeni de a fi faimoşi, s-a născut în urmă cu zece ani, spune regizorul. Unii dintre ei au contribuit financiar pentru realizarea proiectului. Printre aceştia şi patronul Stelei, Gigi Becali. Dar până la 300 de mii de euro, mai e mult. Tocmai de aceea invitaţia la “Balul de Oscar”, de vineri, de la un restaurant din staţiunea Mamaia, unde se va turna prima scenă, reprezintă un ajutor pentru acest proiect. Primele încercări cinematografice ale aromânilor datează din anul 1900. Toma Enache continuă ceea ce fraţii Manachia şi Ianaki au început atunci.

Articol Reporter NTV

Părinţii i-au dat prima lecţie de demnitate la 8 ani, punându-i sub ochi fotografiile strămoşilor – ciobani aromâni aşezaţi picior peste picior într-o firească şi sinceră atitudine de purtători ai valorilor prin care poate supravieţui un neam. Prima între valori: familia. Se laudă că are 30 de veri primari care îi intră toţi în casă neanunţaţi, pentru că, la machidoni, în materie de vizite de familie, nu se fac niciodată invitaţii.

Primul film vorbit armâneşte
O discuţie cu Toma poate fi, în anumite cazuri, interminabilă… Soluţia salvatoare este de a-i pune întrebări scurte şi de a schimba subiectul mai repede decât o face el. Dialogul porneşte de la filmul la care tocmai lucrează, primul film artistic despre aromâni, vorbit în aromână. Acum 100 de ani, întâile imagini din Balcani au fost filmate de fraţii Manakia – Ianaki şi Milton –, machidoni născuţi la Avdella, în Grecia, şi prin urmare noua peliculă are menirea de a deveni primul film vorbit al aromânilor. Titlul său, omologat, deja, la OSIM, reprezintă crezul oricărui machidon din cei peste 100.000 (după alţii, peste două milioane) care trăiesc pe tot globul: “I’m not famous, but I’m Aromanian” (“nu sunt faimos, dar sunt aroman” sau, în graiul lui strămoşesc: “nu hiu faimos, ama hii armân”). Scenariul urmăreşte un renumit regizor machidon, care, fascinat de ideea că ar putea spori populaţia de aromâni, planifică zeci de întâlniri cu fete armânce din întreaga lume. Până la urmă se îndrăgosteºte, iremediabil, de Armânamea, ultima descendentă din neamul aromânilor pe care însă îi va fi imposibil să o păstreze. Filmul se va turna, începând din luna august, la Los Angeles, pe Walk of Fame ºi la Kodak Theatre, în Macedonia, Grecia, Albania ºi România, la Constanţa, la Bucureºti ºi la Peºtera Ponicova. “De 10 ani, spune regizorul, mă frământ cum să fac acest film. Am discutat subiectul şi modul de realizare cu Matilda Caragiu-Marioţeanu, pe când trăia… A fost entuziasmată de ideile mele. Iniţial, aveam în cap patru filmuleţe disparate, care, ulterior, au prins acest contur şi le-am topit într-un singur film de o oră şi jumătate. Bugetul filmului este de 300.000 de euro pe care îi vom primi de la sponsori, aproape toţi de origine aromână. Vor fi şi contribuţii în natură, ca de exemplu montajul filmului, mesele, cazările, transportul. Primul sponsor a fost Gigi Becali. Apoi, Giovani şi Victor Becali, Costică Canacheu…” Filmul va rula pe ecranele din România în toamna anului viitor.

Interesant a fost castingul în care, fapt neobişnuit, Toma a dat replica celor 60 de interprete, majoritatea armânce, pe care le-a ales, în final. În afara Regizorului (Toma Enache), alte roluri principale vor fi interpretate de Lica Gherghilescu şi de Teodora Calagiu. Muzica aromânească din Grecia, Macedonia şi Albania va fi adusă în film de Sirma Guci, Stelu Enache, Dini Trantu. În privinţa costumelor, regizorul nu are pretenţii: “Vreau să arătăm aşa cum sunt aromânii astăzi”.

Destin de machidon
Viaţa a fost generoasă cu Toma Enache. Ca jurnalist, lucrează la secţia aromână din Radio România Internaţional. Are, astfel, şansa de a se adresa, zilnic, unui numeros public nevăzut. Dar nevăzut e şi publicul pentru care a regizat, la “Teatrul Radiofonic”, “Bărbierul din Sevilla”, “Sodoma şi Gomora”, “Chantecler” sau “Bucharest Underground” (pentru care a fost premiat în Croaţia). Un public puţin diferit este însă cel din sala de teatru, căruia regizorul i-a oferit un “Richard III”, un “Amadeus”, “O Noapte Furtunoasă” şi un “Conu Leonida Faţă cu Reacţiunea”, jucate cu mari actori ai scenei româneşti. Unele dintre aceste piese au variante în aromână şi sunt plimbate în turnee balcanice de succes. Pe de altă parte, notabilă mi se pare şi activitatea literară a regizorului-actor, care, după ce a încercat mai multe meserii (hamal în Aeroporul Kogălniceanu, tehnician veterinar, ospătar la Mamaia), s-a dedat, într-o zi, poeziei, publicând trei volume de autor şi mai multe traduceri în aromână. De la el am aflat că “Nevermore” din poemul “Corbul” de Edgar Allan Poe sună, în aromână, “Vărnuară”. Ce frumos! “Îi iubesc pe machidoni aşa cum sunt ei, cu bune şi cu rele, pentru că sunt o piatră neşlefuită, şi mie îmi place aşa, neşlefuită”, îmi spunea Toma Enache. Şi dacă s-a făcut un film în aramaică, de ce nu s-ar face unul şi în aromână? “E prima dată când fac film. A fost prima dată şi când am făcut o piesă de teatru radiofonic şi a luat Grand Prix. Am citit mult despre cum se fac scenariile şi filmele, şi concluzia e că toţi regizorii care au făcut filme mari cred că e indicat este să faci filme în care crezi. Eu nu fac film că vreau să fac film, ci cred cu tărie în acest proiect. Cred, de asemenea, că sunt cel mai potrivit regizor pentru a face acest film despre aromâni, cu esenţa aromânească, dar care să fie privit şi de ceilalţi care să ne descopere, într-un fel. Titlul, filmului, «Nu sunt faimos, dar sunt aromân», conţine, paradoxal, ambiţia machidonilor de a fi faimoşi; parcă ceva îi impinge şi doresc să iasă în evidenţă, indiferent de ţara în care trăiesc…”

Bănuiam eu. Pentru că e aromân, jurnalistului, scriitorului, actorului şi regizorului Toma Enache i-ar sta bine, până la urmă, să fie şi el un pic (măcar) faimos….

Vreau să mulţumesc din suflet aromânilor care au contribuit şi care susţin acest proiect! Datorită lor, filmul nostru începe sa prindă viaţă. Un pas important a fost făcut. Pe 12 august începem filmarile. Dar pentru a reuşi să terminăm filmul, avem în continuare nevoie de sprijinul dumneavoastră. Daca doriţi să ni-l acordaţi, o puteţi face foarte simplu: participând la “Balul de Oscar”. Cred că merită să ne bucurăm de acest eveniment, pentru ca împreună să scriem istorie: primul film artistic armânesc, marturie a faptului că încă existăm. Cred că merităm cu toţii asta!

Ne vedem la Bal!

Toma Enache
 
Voi sâ hâristusesc dit tut suflitlu a armânilor ţi andrupăscu aistu proiect. Di itia a lor, filmu a nostru ahurhi s’acaţâ bană. Ună jgl’ioată ninti fu adrată. Pi 12 di avgustu ahurhim filmările. Ama ta s-putem ta s-bitisim filmu, avem ananghi şi di aoa şi ninti di andruparea a voastră. Macă vreţ s-ni andrupaţ, puteţ s-u fâţeţ multu lişor: yniţ la Balu di Oscar. Pistipsesc că faţi s-n hârsim ti aţea că deadun putem să scriem istorie:protlu filmu artistic armânescu, mărtirii că ninga bânăm. Pistipsesc că faţi ti noi tuţ aistă tin’ie!

S’nî videm cu ghini la Bal!

Toma Enache

NB: Dati full screen pentru a vedea tot scrisul.

Autor: CRISTIAN HAGI

Pe regizorul Toma Enache îl cunoşteam numai după munca sa: văzusem, în Constanţa, două dintre piesele regizate de el. Vestea că vrea să realizeze primul lungmetraj aromân (din lume, spune el) m-a determinat să îl întâlnesc pentru a realiza un material pe larg despre acest plan inedit.

Primul lucru despre care am vorbit, înainte de a porni reportofonul, au fost banii. Un astfel de proiect nu este ieftin, iar banii, în perioada aceasta de criză, se strâng greu. Şi pe parcursul interviului, regizorul îşi consulta lista de persoane pe care trebuia să le sune în dimineaţa aceea de duminică. Un deputat, un om de afaceri, proprietarul unui restaurant din Mamaia. Toţi aromâni, toţi capabili să ajute acest proiect, al cărui titlu în original este: „Nu hiu faimos, ama hiu armân”.

Nu hiu faimos ama hiu Arman / Nu sunt faimos dar sunt aroman

Se da startul pentru primul film aromanesc de lung-metraj in regia lui Toma Enache.

Cautam actori de toate varstele, amatori si profesionisti, vorbitori de limba aromana sau dispusi sa invete intr-un timp scurt.

Fete – rol principal/secundar, figuratie simpla/speciala

Baieti – figuratie simpla/speciala (cu replici).

De asemenea alcatuim si o baza de date pt. urmatoarele productii teatrale si cinematografice.

Asteptam CV-ul + 2 poze recente pana pe data de 10 martie la adresa de mail:

castingtomaenache@yahoo.com

Regizorul Toma Enache. Foto: Agerpres.

Autor: Denise Theodoru

Toma Enache, colegul nostru, de la Radio România Internaţional, invitatul de astă seară al Denisei Theodoru la emisiunea Semnături celebre  -  este unul dintre regizorii foarte originali ai momentului, pentru care un film este cu adevarat valoros dacă sălile sunt pline.

Jurnalistul, poetul, actorul şi regizorul Toma Enache povesteşte cu entuziasm despre investirea talentului în proiecte teatrale independente, despre “Scrisoarea pierduta” jucată în armâneşte, despre un film dedicat aromânilor, dar şi despre bunul lor cel mai de preţ: familia cu tradiţiile sale.

http://www.romania-actualitati.ro/regizorul_toma_enache-24481

Mai departe …

Pluralul Englezesc

„Pluralul englezesc” de Alan Ayckbourn, una dintre cele mai cunoscute tragi-comedii din lume, a ajuns, miercuri seară, pe scena constănţeană, după ce a avut premiera la începutul lunii decembrie, la Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti. Publicul de la malul mării, care a făcut neîncăpătoare sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor, a aplaudat în picioare prestaţia unor mari nume ale teatrului românesc, care au format o distribuţie de excepţie.

Spectacolul lui Alan Ayckbourn, care, în anii ’70, era cel mai iubit de pe Broadway, este realizat în trei acte şi prezintă povestea a trei familii care se reunesc în preajma sărbătorilor de iarnă. Fiecare act se petrece, pe rând, în casa unuia dintre cupluri, dar ceea ce se dorea a fi o simplă cină între prieteni se transformă într-o acţiune comică datorită păţaniilor gazdelor, cât şi ale musafirilor. Toate acestea duc la schimbări majore în destinele fiecărui personaj.

„Sunt extrem de bucuros că piesa beneficiază de un început foarte bun, cu săli pline în capitală, la Mangalia, Constanţa sau la Galaţi. Sunt onorat că lucrez cu o echipă de actori extrem de importanţi – Ion Dichiseanu, Cezara Dafinescu, Constantin Cotimanis, Victoria Cociaş, Armand Calotă, Delia Nartea – trei generaţii diferite de actori, dar la fel de importanţi şi de talentaţi. Este o bucurie să lucrezi cu o asemenea echipă în care lucrurile merg de la sine. Este suficient să ne privim, să schimbăm câteva gânduri şi să înţelegem ce avem de făcut”, a declarat la finele spectacolului, încântat de aprecierea publicului constănţean, regizorul Toma Enache. „Cu mare drag revin la malul mării. Sunt constănţean, am fost aici şi cu spectacole pe care le-am montat – „Amadeus”, „Mincinosul”, „Secta femeilor” sau „O noapte furtunoasă” – e o bucurie să mă întorc la publicul de acasă. O să vin în primăvară cu „Richard al treilea” – un spectacol pe care l-am făcut la Târgu-Severin, cu Claudiu Bleonţ în rolul principal. Probabil că vom reveni şi cu Pluralul englezesc”, a adăugat acesta.

Copleşit de atenţia spectatorilor, în culise, Ion Dichiseanu şi-a revărsat, la rândul său, laudele faţă de directorul Casei de Cultură din Constanţa: „Iubeşte arta şi frumosul din artă. Îl admir pentru că rar întâlneşti un om ca Gheorghe Ungureanu. Se simte dragostea sa faţă de artă, după cum organizează spectacolele, pentru că pune inimă. Dumnealui este foarte exigent, nu suportă kitsch-urile”. Referitor la piesa jucată, apreciatul actor a precizat: „Am plecat la drum cu acest spectacol cu gândul să facem publicul să uite, pentru două ore, de necazuri, să-l desprindem de cotidian şi să reuşim să-l focalizăm pe ceea ce se întâmplă pe scenă”.

de Codruţ BURDUJAN

Împărţită în trei acte, “Pluralul Englezesc” este povestea a trei familii care se reunesc în noaptea de Crăciun. Fiecare act se petrece pe rând în casa unuia dintre cupluri, dar ceea ce se dorea a fi o simplă cină între prieteni, se transformă într-o acţiune comică datorită păţăniilor gazdelor cât şi a musafirilor. Toate acestea duc la schimbări majore în destinele fiecărui personaj.

În regia lui Toma Enache, “Pluralul Englezesc” are o distribuţie de excepţie care a cucerit auditoriul: Ion Dichiseanu, Cezara Dafinescu, Constantin Cotimanis, Victoria Cocias, Armand Calota şi Delia Nartea dau viaţă personajelor creionate de Alan Ayckbourn. Sala Teatrului “Ion Dacian” s-a dovedit neîncăpătoare pentru cei prezenţi. Peste 500 de persoane s-au amuzat pe seama culiselor familiale prezentate de cele trei cupluri.

În sala s-au aflat şi familiile protagoniştilor, însăşi fiica lui Ion Dischiseanu a venit la finalul spectacolului pentru a le înmâna actorilor trandafirii roşii ce se cuvin unei astfel de reprezentaţii de excepţie.

de Alina Vătăman

Spectatorii au avut ocazia ca, după avanpremiera din data de 13 octombrie, să vadă un spectacol care deopotrivă a uimit şi încântat, un spectacol care l-a avut în rolul lui Richard al III-lea pe actorul Claudiu Bleonţ, alături de actorii severineni, şi nu în ultimul rand elevi ai liceelor severinene într-un număr impresionant.

Adaptarea pe care a realizat-o Toma Enache cu elevii şcolii de vară de actorie a întrecut orice aşteptări, s-a întrecut pe sine şi a demonstrat că după Amadeus de Peter Shaffer, pus în scenă anul trecut, nu putea fi decât un spectacol impresionant. Printre spectatori s-a aflat ca invitat de onoare domnul Emil Boroghină, preşedintele Festivalului European de Teatru ,,Shakespere” şi membru în Senatul UNITER, şi care s-a declarat încântat de prestaţia actoriolor severineni, lansându- le cu această ocazie invitaţia pentru a participa la ediţia din anul 2012 a festivalului ,,Shakespeare”, secţiunea ,,pentru tineret“, în această distribuţie.

Trebuie menţionat că domnul Emil Boroghină, a fost deschizător de drum pentru teatrul severinean, prin regia primei piese de teatru jucată pe scena severineană după o pauză de 15 ani, prin piesa de teatru ,,Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, care a avut premiera pe data de 19 octombrie 2009, numai cu actori severineni.

Din distribuţie s- au remarcat actorii severineni: Vlad Grosu, Raluca Bădoiu, Irina Drăghiea, Lucreţia Epuran, Silvia Săftoiu, Armand Iliescu, Ion Epuran, Şuta Petrică, Nicolae Mâţu, Marius Mihăilă, Sever Iriza şi alţi 50 de tineri, elevi ai liceelelor severinene.

Scris de Dan Matei

Regizorul Toma Enache mărturisea că a purtat cu sine, de-a lungul timpului, o mulțime de întrebări referitoare la montarea piesei shakespeariene. Întrebări care și-au găsit răspunsul în realizarea acestui spectacol. Adaptarea textului dramatic shakespearian la necesitățile scenice a dat naștere unei variante aparent simplificate. În fapt, esențializate. Asta, pentru a lăsa loc personajului colectiv, corespondent al corului antic, raisonneur al comportamentului protagonistului. Vocile acestuia intervin în momentele-cheie ale spectacolului, proliferează blesteme împotriva „celui ce din născare-a fost ursit gunoi al firii, fiu al lui Satan”, îi descifrează traseul inițiatic spre Puterea absolută, deplânge soarta tragică a victimelor.

Piesa debutează, surprinzător, cu dansul războinic al tinerilor, care, prin ritmicitatea viguroasă a mișcărilor, ștampilarea picioarelor și a brațelor, reiterează haka . Ritualul lor viril emană forță fizică și psihologică. În același timp, reprezintă o îmbărbătare simbolică în vederea  luptei cu propriile limite și o invocare a forțelor creatoare. După această secvență inspirată, pe scenă apare  dramaturgul, marele Will. Asemenea unui magician, el își trezește personajul la viață și ne stârnește „puterile închipuirii”. Monologul dramatic al ducelui de Gloucester exprimă ambiția lui extraordinară de a obține coroana regală a unei Anglii măcinate de lupte intestine care durau de zeci de ani. Umilit de infirmități fizice, răzvrătit împotriva Cerului pentru suferința acestei damnări, împovărat de disprețul semenilor, devorat de ură, el își propune să se răzbune. Să pedepsească și să stăpânească această lume nedreaptă, care l-a exclus și l-a batjocorit. Prețul pe care este dispus să îl plătească este renunțarea la propria umanitate. Întregul zbucium sufletesc al protagonistului, pactul lui cu diavolul sunt regăsite în jocul actoricesc al lui Claudiu Bleonț. Care reușește să îi redea, cu o remarcabilă artă a detaliului, complexitatea tuturor trăirilor interioare.

Istoria ascensiunii lui vertiginoase spre tron antrenează o serie de energii negative. Adevărat geniu al Răului, ducele de Gloucester va imagina un scenariu diabolic, bazat pe asasinarea fraților și a nepoților săi. Uzurpatorul puterii regale plănuiește totul cu maximă precizie, anticipează mișcările adversarilor cu o intuiție formidabilă. Regizorul îl imaginează în ipostaza unui șahist redutabil, căruia nu-i scapă niciun aspect al confruntării. Decorul minimalist-simbolic, tabla de șah și pânza de păianjen,  sugerează scena pe care se derulează, permanent, intrigile machiavelice și crimele lui odioase. Aliatul devotat al protagonistului (mâna lui dreaptă: „îmi ești un alt eu însumi”) este ducele de Buckingham, alias Vlad Grosu. Tânărul dovedește o reală energie în asumarea acestui rol. Emană stăpânire de sine și talent.

Victimele inocente ale tenebrosului erou cad secerate, rând pe rând, de abominabila lui cruzime. Cel dintâi răpus este naivul George, duce de Clarence. Deși nu are suficient relief ca personaj, este interpretat sugestiv de Armand Iliescu. Lady Anne, îndurerata văduvă a lui Edward-prinț de Wales, în ciuda suferinței devastatoare și a urii împotriva ucigașului, cade, fără șanse reale de scăpare, în plasa seducției demonice. Dramatismul scenei în care se confruntă cele două personaje implică multă forță psihologică. Raluca Bădoiu este expresivă și convingătoare în rol.

Următoarea pradă a „tigrului” însetat de sânge este regele Edward al IV-lea, interpretat de Ion Epuran. Un personaj destul de artificial, mai degrabă simbolic. Care a tutelat și a pecetluit scena împăcării dintre familiile York și Lancaster. A încercat să schimbe „iarna vrajbei” în iertare și iubire. El a fost ultima redută în calea  nelegiuitei domnii a întunericului, dar nu a reprezentat un adversar autentic.         Astfel, „jegoasa tiranie-a prins să urce spre tronul cel blajin.” Nimeni și nimic nu a putut înfrânge năprasnica voință de mărire a ducelui de Gloucester, care  a devenit regele Richard al III-lea al Angliei.  Nesătul de crime, „păianjenul înveninat, broscoiul ghebos” n-a avut tihnă până nu și-a ucis nepoții.

Scena în care regina Elisabeth își țipă disperarea (de a-și fi văzut copiii asasinați) are o mare încărcătură emoțională. Suferința ei înnebunitoare (potențată de rugămintea odiosului rege de a-i peți fiica) se izbește de halucinanta ură a Lady-ei Margaret. Cele două personaje, victime ale cruzimii demonice a protagonistului, evidențiază atât atitudini, cât și tipuri de feminitate antitetice. Regăsite și în interpretarea Irinei Drăghiea și a Silviei Săftoiu. Care impresionează, pe de-o parte, prin patetism gestual și sentimental, foarte expresiv, pe de-altă parte, printr-o uscăciune afectivă, rod al unei dezumanizante patimi ( „lihnită sânt de răzbunare”, afirmă Margaret). În aceeași scenă, Ducesa de York își exprimă damnarea de a fi dat naștere unui monstru. Deși trăirea personajului implică multă mistuire și sfâșiere, Lucreția Epuran are un joc destul de temperat. Această secvență, a confruntării dintre Richard și nefericita-i mamă, care îl blestemă, ar fi trebuit să exprime mai mult dramatism.

Întreaga piesă este dominată de personalitatea masivă a protagonistului, adevărată întruchipare a lui Satan. Jocul complex al lui Claudiu Bleonț excelează atât în scenele conflictuale, cât și în cele monologate. În istoria decăderii regelui, scena  coșmarului, dinaintea luptei decisive, în care este bântuit de duhurile celor uciși, prezintă un loc important. Precum și cea a trezirii din vis, sugestiv realizată. Decorul este simbolic, și de astă dată. Impresionează prin economia de mijloace expresive. Zvârcolirea nălucilor însetate de răzbunare a generat, pentru prima dată, tresăriri de spaimă în conștiința tiranului. Pentru prima dată a fost constrâns să se privească în oglinda conștiinței și să-și vadă toată monstruozitatea. Monologul evidențiază scindarea, criza interioară: „De cine mă tem ? De mine. Nu e nimeni: Richard e drag lui Richard; eu sunt eu.  E-aici vreun ucigaș ? Nu. Da, eu sunt. Cum, eu asupră-mi? Dar eu mi-s drag. De ce? De-atâta bine cât însumi mie mi-am făcut. Ba nu! De mine mi-e silă de câte-am săvârșit blestemății! Sânt ticălos!” Această confruntare cu sine însuși relevă, încă o dată, forța interpretării dramatice a lui Claudiu Bleonț.

Imagistic, „războiul celor două roze” mizează pe puterea închipuirii spectatorilor. Muzica lui Vangelis intensifică imaginea confruntării armate. Personajul colectiv al celor două tabere adverse se înfrățește, simbolic, după moartea lui Richard al III-lea. Încoronarea lui Richmond  stă sub auspiciile  unui timp al împăcării. Acordurile piesei The Miracle of Love, cântată de Eurythmics, îi antrenează pe actori într-un dans al regăsirii, al îmbrățișării. Trandafirul roșu și cel alb se unesc, prin iubire. Înfrângerea răului este sinonimă cu recuperarea umanității pierdute. Scena finală este expresia  unei viziuni artistice optimiste. Timpul crimei, al urii și răzbunării a fost înfrânt. Triumfal, sub zodia speranței, se naște o altă lume…

Regizorul Toma Enache, împreună cu asistentul de regie Lucia Epuran, scenografele Maria Dore și Simona Marcu, coregrafa Mădălina Mechenici, regizorul muzical Stelică Muscalu și ceilalți profesioniști care au contribuit la realizarea spectacolului ne-au propus o întâlnire inedită cu William Shakespeare. Aplauzele frenetice ale publicului prezent la premieră au confirmat reușita demersului teatral propus de ei și de echipa formată din peste șaizeci de actori, profesioniști și amatori, mai mari sau mai mici ca valoare artistică, dar însuflețiți de aceeași pasiune și bucurie a ființării întru Frumos.

Cât de actuală este punerea în scenă a piesei Richard al III-lea, rămâne să se pronunțe fiecare spectator, după ce va viziona acest spectacol și va reflecta asupra destinului tragic al protagonistului. Va descoperi sau nu, asemenea regizorului, că „există în fiecare dintre noi o dorință de putere nemărturisită, un mic Richard”? Cine știe? Firesc ar fi să descopere că pe scena politică a contemporaneității au existat și există  ipostaze mai mult sau mai puțin reușite ale acestui tiran. Și să-și amintească de aforismele conținute în versurile Glossei eminesciene: „Alte măști, aceeași piesă/ Alte guri, aceeași gamă”sau „Viitorul și trecutul/ Sânt a filei două fețe/ Vede-n capăt începutul/ Cine știe să le-nvețe;/Tot ce-a fost ori o să fie/ În prezent le-avem pe toate”…

de Viorica Marioara Cîlțaru

Uneori lucrurile frumoase se întâmplă pentru că există o întâlnire. Atât ne-am propus, o întâlnire cu douăzeci de tineri, la o școală de vară… Au venit de trei ori mai mulți și au rămas aproape toți, să-l căutăm împreună pe Shakespeare prin Richard, cu Richard-ul nostru Claudiu Bleonț. Dacă adaug că pentru această întâlnire tinerii și-au sacrificat întreaga vacanță și apoi timpul liber după școală, lucrând cu pasiune, până la epuizare, pot spune că întâlnirea a avut rost. Toate întrebările și frământările mele legate de montarea piesei „Richard al III-lea,” unele vechi de saptesprezece ani, au fost inspirate de pasiunea tinerilor, de geniul lui Shakespeare și de talentul lui Claudiu Bleonț. Sub zodia acestei triade am construit acest spectacol. Ei m-au ajutat să văd, în războiul dintre cele două roze și un război între cele două sexe. Această piesă a fost făcută cu și din respect pentru Shakespeare și dacă am scurtat textul și am propus o nouă așezare, nu am facut-o pentru ca ne-am crezut mai deștepți decât el, ci pentru că acesta a fost modul nostru de a ne apropia de geniul lui, astăzi. Cred că bătrânul Will nu se va supăra pe noi, „fii rătăcitori și căutători” prin întinsa si măiestrita lui artă. Atât vă propunem și vouă, o întâlnire, pentru că „vrem să vă stârnim puterile închipuirii”.

TOMA ENACHE

Există în fiecare dintre noi o dorință de putere nemărturisită, un mic Richard ce știe că-n clipa în care ar pune mâna pe frâiele puterii ar deveni mai important, mai mare, mai frumos, mai respectat, mai iubit. Ce ne diferențiază e prețul pe care l-am plăti pentru a pune mâna pe putere. Când nu ai mai nimic din toate astea, Richard-ul interior este mai tentant. Dacă pentru noi e doar  tentant să fim ca Richard, pentru Richard cel plin de defecte fizice, cel neiubit de nimeni, e rațiunea de a fi. Asemeni unui șahist genial, va anticipa toate mișcările adversarilor, va calcula exact toate mutările necesare pentru a pune mâna pe coroana ce aduce Puterea. Puterea este singurul lucru pe care îl iubește, care poate să-i aducă puțină iubire. Puterea este singura scăpare într-o lume din care se simte exclus, o lume care detestă handicapul fizic, dar care,  la rândul ei, este ahtiată după Putere. Aceasta este lumea pe care Richard se hotărăște să o pârjolească, o lume defectă, care de zeci de ani se luptă pentru aceeași coroană. Și după ce focul a mistuit tot și s-a stins, „miracolul iubirii” va plămădi o nouă viață, vieți, conviețuire. De fiecare dată avem speranța că lumea care va veni va fi mai bună! Și așa va fi!

TOMA ENACHE

Secta femeilor

Din “Norii” lui Aristofan, “Banii vorbesc”

“Secta femeilor”, spectacolul invitat la Teatrul Nottara, productie a Asociatiei Culturale de Teatru, Muzica si Film “Dracula”, a surprins poate multa lume mai putin deschisa la inovatie, prezenta la premiera de joi.
In spectacolul regizat de Toma Enache, conceput ca o aniversare a lui Sebastian Papaiani, vioara intai este, desigur, Ion Haiduc, in rolul taranului Strepsiade, care cauta o cale de inavutire. Pentru el si pentru fiul sau, Phidipide (Claudiu Bleont), un impatimit al curselor de cai. Maestrul Socrate (Sebastian Papaiani) il pune pe invatacel in fata Argumentului drept si a Argumentului nedrept (inchipuite pe scena de Teodora Calagiu si Liliana Pana), iar omul simplu este gata sa cedeze, sa isi vanda sufletul diavolului, sa accepte principiul lui Socrate, Aici nu exista Dumnezeu. Principiu pe care il rastoarna fiul, Phidipide, trecut prin incercarile “sectei”. In final, ratiunea triumfa. Mesajul piesei este, pana la urma, in sensul moralei crestine, cu 400 de ani inainte de Hristos.
Schema unei comedii de Aristofan este adaptata intr-o cheie moderna sau postmoderna, agrementata cu hituri muzicale gen “Banii vorbesc”, “Money, Money, Money”. Aceasta o putea face cel mai bine un regizor de origine aromana cu conceptii morale conservatoare, cum este Toma Enache. “Fara credinta, omul devine un clovn. Un clovn ce actioneaza cu sau fara placere, intr-un Circ pe care cu siguranta Diavolul este cel care il regizeaza… raspunde Corul lui Aristofan: «Noi asa facem cu toti acei ce-s doritori pentru pacate (bani, sex, droguri), ii ducem la nenorocire, ca singuri sa invete ca viata trebuie traita cu frica de Dumnezeu!»”, spune regizorul Toma Enache despre spetacolulul sau, la care a lucrat cu minutie in ultimele aproximativ sapte luni.
Aristofan, autorul din secolul IV i.Hr., considerat parintele comediei universale, i-a mai atacat si alteori pe sofisti, pentru inducerea in eroare a tinerei generatii. “In afara de Shakespeare, niciun alt dramaturg nu l-a egalat pe Aristofan in capacitatea de a imbina fantezia, imaginarul cu realul, alegoria cu satira si umorul cu poezia”, spune despre autor si piesa presedintele Asociatiei Dracula, domnul Stoian Anghel.
In spectacolul “Secta femeilor” care ramane in general fidel personajelor, textului si tramei lui Aristofan, isi fac loc maximele lui Aristofan ori ale lui Socrate. Dupa succesul din 2009 cu spectacolul “Mincinosul” dupa Carlo Goldoni, Toma Enache si Asociatia “Dracula” revin in peisajul teatral bucurestean (speram si in cel din tara) cu un spetacol pe care il putem considera, dupa prima vizionare, “spectacol scoala”.
Cu siguranta au placut si vor placea in continuare publicului scenografia si costumele realizate de Maria Dore, iar corul antic cu recitativele sale produce o impresie de autenticitate pentru cunoscatorii teatrului clasic. Urmatorul spectacol cu “Secta femeilor”, pe 18 martie, la Palatul National al Copiilor.

de Tudor Lavric

Sursa: Cronica Romana

Poezia easti maş ună hiintsă

cu trupu ancăpător di murminţă

iu bat arada ahănti inimi,

tush canda bat tu unu abis di săndzi,

şi-u mută măna

a poetlui Cari ,

sapă groapa singur

şi ăngrupatu

mutreaşti la ăngrupari.

Aistu omu plăscăneashti

dit tuti oasili di poezii

la nai ma njica tăljitură

ăncljeaga unu zbor,

la nai ma njica mintireaji ali minti

scoală idei.

Aistu omu di poezie

ăncljeagă itsi avdi

tu idei.

Aistu omu hlăpuiashti yisi,

li măcă cu tut cu oasi

cu air, cu buielj.

Shi-u băgă zorea s-nu bagă-n gură

altutsiva.

Anyisa ună muljeari shi-u videa

cum aminta un ficior.

Ul măcă yislu troară,

ama muljearea amintă tu pantica a lui

cumăts dit Biblii.

Aistu omu di yisi, di buielj ,di oasi

avea tu păntica ali minti

cumats dit Biblii.

Voi mash s-yinea tati

să-nj tragă ună pliscută

shi ocljiu ămplinu di lăcărnj

s-minduiască…

Easti zori că aushescu,

perlu dusi shi cari va s-mărtirisească

că hiu cilimeanu ?

Muljerli,fliturii, puljilji

nu si aspar di mini.

Ideili nu aushescu vărnăoară…

Voi mash tati s-yinea îndreptu

cătă mini

shi muljerli, puljilji, ideili

s-ul veadă cum ănj da ună pliscută.

Itsi minduita easti una arcari pi crutsi

ună pideapsă ti ună amărtie veaclje.

Caplu a meu aruptu di moarti

sta spindzurat di bană shi di murmintu;

tu itsi idee easti unu vombir shi unu anyil.

Lipseashti mash telea  di anvarliga s-u talj

shi s-fudz…

vahi va ti s-tihiseshti tu pirmithi,

vahi tu ună lungă agărsheari.

Ia, ashe va s-agiumdz avigljitor

shi va s-badz oară ca vărnu  s-nu scapă

shi  s-da di arshini mărata carafetă.

Mas hii avigljitor, taha tini nu va s-vedz

căndu va-s nedz priimnari

S-nu tsiva di fats leavă

shi s-amini cu tufechea tu tini

că va ti avdă shi va ti ducă s-ti vatămă.

Ashe iasi tu padi  prota anvirinari ,vătămată

dip pi gardlu tsi vrea s-lu arsară.

Cum anvitsăm, căndu moari ună ANVIRINARI

yini HARAUA să spună condoleantsi;

Cum shtim, easti una furnjie di hărăseari.

Ashi niheamă căti niheamă

ahurhim s-undzimu cu shcreta di moarti,

shi su vrem shi-nă îngrupăm ,

ninti nă mănă ,deapoia una idee

sh-tu soni , Noi.

Macă ti voi ?

Antreabă, itsi mină tu mădua a meauă

tini minti dit mintea a meauă

ăntreabă budzăli curmati

tu atsea dit soni băsheari,

tini săndzi dit săndzili a meu,

amintată dit inima a unui

zbor ascumtu shi vătămat

tu seara di numtă.

Căndu mi ăntribashi mas ti voi,

tuti ideili mutară capu

shi featsiră semnu că ti voi ;

Atumtsea caplu tsă plascăni

shi tsă lunjina bitisita !

Tu ocljiu a tău di omu

shi tu irislu a tău di anyil

mi teshi ta s-dormu.

Ca arăcoari ca s-fătsea

sh-canda mureamu hăndos tu somnu.

Va ti îngropu tu ună piramidă

tsi vără minti nu u mindui,

aco truplu sicatu nu va adilje

mash vrearea yie shi moartă

ocljiu totăna va-lu bată

sh-tuts njieljii va înyiadză

sh-va s-pască cu harauă

tu ocljii a tăi di veardză.

Pi dzănuclji, anvărligată di yisi

ahundusită tu abisi,

tsă tăcăni ună idee…

Neauă dădea , cu caduri dit eta tauă,

shi cati sfulgu a lor

arana tauă vindica…

Ăngrupată tu albu

njica văsăljoanj di neauă

ashtiptai s-da soarili.

Minduiam

shi tuti s-tuchiră

cu tini deadun.

Căndu ti arcai pi crutsi

ti acătsai cu idei ,

nu cu pironi

sh-ti amărtie li hipshu iutsido

tu inimă, tu mănă tu măduă ;

s-nu tsiva s-li cărtească vărnu

că guvili va s-grească

sh-tuti tu mini va lăiască

sh-va mi landzidzască .

Nj-iu frimitashi inima

shi fătseshi mash una păni.

Shi s-u-aveai măcată tută

shi tut nu para putea s-u satură

păntica ali vreari ;

Mash Hristolu ma s-vrea

va s-hărnească cu ea

sh-tini…

sh-mini…

Tuti s-fătsea ună

mash noi vream ampărtsarea.

Nă ampărtsam shi ahăntsă pulji

preaclje s-fătsea tu air

sh-ahăntsă oclji di altsă oclji s-acatsă.

Nu nă aprucheam…

Ahânti prici azghilea di vreari

sh-lilici la lilici căfta băshari.

Nă ampărtsam

shi ahanti minduieri nă apruchia

ti daima.

Hiu aspărat niheamă

sh-cashti căndu va s-măcăm

lunjina faptă dzamă tu ciurbă

shi cashti căndu va s-măcăm

ghelă di lilici shi vreari

tsi mash ti noi s-fătsea cu hari…

Hiu aspărat niheamă,

measa s-guli

sh-udălu lăndidza di ashtiptari.

Puljilu dit mintsăli a meali

azboairă deadun cu eali ;

ashi cum Dumidza azboairă

prit caplu a oaminjlor:

di la xeri la tsăngrimi

di la cănticu la blăstemu.

Căndu sta niminat

li shtii tuti.

Itsi martirisiri u facu

elu u shtii (shi s-cărteashti mas grescu)

Puljilu a meu nu mata ari boatsi ti căntari…

cătivăroară căndu vrea, sh-nu para vrea

nj-aspuni nă poezii ;

easti ahăntu aver poezia a lui

easti ahăntu aver peana a lui

sfulgu a lui,

tush canda i tsiva măyiastru.

Ama el nu easti ici măyiastru

sh-nu undzeashti ici cu puljilji.

Itsi s-hibă, easti vătămat tu cuibairu

shi unu ou sum el

nj-iu shtii itsi minduită.

Hristolu ardi tu mini

ca ună căndilă tsi zburashti

shi ahăntă scutidi tsi nu achicăseashti…

Arămash greu di minduieri shi zboară

ca feata tsi măcă mistirghiu

shi nu mata poati s-amintă.

Ti atsea că lunjina băneadză

mi sprigiurai s-nu mata mor pi scutidi.

Cătu pidimo trapshu ti lunjină

căndu anvitsai că băneadză

sh-fu ahăntă ananghi di scutidi

ti aistu lucur.

Agiumshi vrutlu ali lunjină

doilu tată ti ahănti arazi.

Mash ea, mi adutsi pi aradă;

candu u stringu ăn-bratsă

canda mi stringu mini

sh-chirolu a ljei, tush canda

i chirolu a meu.

Mutrescu la ea

sh-ljirtati suntu tuti amărtiili.

Ai mănji di asimi

ca dauă idei tsi mizi s-amintară,

ti atsea loai adetea s-cărtsănescu

cafiun dzeadzitu di a tău,

ti atsea undzeashti ahăntu multu

minduita a tauă cu a meauă…

Ti atsea că suntu albi – suntu loclu nai ma bunu

ti moartea a sămtsălor,

sh-ti atsea yinu cafi dzuă

ta să-shi da suflitlu tu măna a tauă…

Mănjili a tali suntu murmintsă

ti sămts,

ti atsea căndu nj-u arăzvuieshti percea

nj-u arăzvuieshti cu măna a lor…

Fă-ti ’culea, ta s-mor

tu măna a tauă.

U shtiu ahăntu ghini maia

Cu măna spindzurată di furca di turtseari,

Sh-ea toartsi ninga torlu a meu,

torlu a armănjilor lu-antsasi.

Tru ocljlji a elj s-acumtină vimtul sh-tsingrimea

dit săndzăli a elj s-featsiră afendi sh-dada

tru mănjlji a elj Hristolu ânye di shapti ori,

tru somnul a elj dormu sh-mini cătivăroară….

Sh-tora cându minduesc la tini, maie

tush canda vedu aumbra a tauă,

tsi arichishură prit mintea-meauă,

ca ună aradză aratsi,

sh-nj treatsi hiri, hiri prit păltări…

Ti vedu ca unâ njiauă albă, aspăreatâ

fudzită tu cupii di sâmts.

Sh-mash ocljljii njts shi-laii ts-ânyilicescu,

ma-nclotsi di murmints.

Mash tini ti-am maie,

Maie a meau

Sh-a tutlor armânjilor.

ti dada a meauă

Mama easti ună inimă frămtă

Un suflit tsi-s dinjcă

Un pulju di neauă,

Ună icoană iu s-âncljnă un cilimeanu.

Frămtu sh-dinjcat cilimeanlu

S-fatsi omu mari.

Omlu sheadi pi dzănuclji dininti di icoană.

Mama easti moashi

Sh-ausheaticlu ună peană tu vimtu.

Ahse hii tini

cu mintea la idei shcreti

zburănda la tilifon cu Paradislu…

tsi anvirinari s-hii muljeari

shi s-nu hii axi s-ti amints singură;

tsi anvirinari ti oaminj

că nu suntu axi să

s-amintă singuri

catiun să s-amintă el,

s-nă him părints shi cilimeanj.

Ahtari hii tini, ămplină di vreari

cu ună idee limnusită pi budză

cu unu sin chitrusit di chefi;

tsi harauă s-hii muljeari

shi s-amints, s-amints…

Ahăntă chiardiri ti omu

ahăntă chiardiri ti suflit

sh-mardzina ali lună s-veadi agudită

him ma ămplinj di amărtii…

Mas vream s-earam Adam

va s-mushcam dit meru

fără s-mi pingă Eva.

S-dipunsi unăoară pi Pimintu

ună idee

shi ea shidea tu coasta a merlui

tu pirgu

nimushcată dit bană.

Putană idee.

Dealihea dormu s-arăstornu

noptsăli tsi nu li dormu;

bagă minti mintimenă

cum va s-chiaptsănj percea

shi mădua dit oasi.

Calu Troian easti mash ună idee

achicăseshti pishtira

ama nu shi stalactita

cum ună muljeari…

bagă s-doarmă calu Troian mintimenă

anamisa di percea a tauă…

Tiniri zurli cu cusitsi

tsi fugu cătă mardzina di Paradis

s-hărsescu cu niheamă cănticu

au săndzi di celnits

shi nu mata vrea s-avdă di moarti.

Sta ca cihtăsits shi minduiescu…

tiniri tsi fugu după căntitsi

născănts celnits tsi facu moabeti cu moartea

shedu sh-minduiescu tu Paradis.

I-ahăntu fardu (buiauă) tu bana a născăntor muljeri

shi ti atsea easti ananghi

ta s-cadă cortina ,

fără s-da pălnjli vărnu;

I-ahăntu ritual tu bana a altor muljeri

sh-ti atsea s-facu ayalmi tu templili a lor

fără s-hibă plichisiti.

I-ahăntu fardu tsi zgrumă ritualu

sh-nu mata aflăm templili

s-ni ancljinăm.

Mi ancljin dinintea a bradzălor

cu itsi nervu di-a meu.

Duchescu.

Bradlu easti ună alăxeari al Dumidză

ti atsea că i multu veardi

ti atsea că i multu arihati ta-s hibă pomu…

Altă soie ti tsi lu furăm

shi-ălji băgăm lunjină prindu Cărciun…

I huzmetea a LUI

adiljie tu casili a noastri

Cărciun di Cărciun.

Aladz sh-tini prit mini

cum alagă cilimeanu tsi earam

sh-budza tsă cripă

shi ishiră dit ea băsheri…

shi mintea chitrusi

ti atsea ca s-bubuchiseshti tini ănveastă

cu stulia a tauă di eti.

Canda noi tsi him?

Doi nicuchiri limnusits

tu chirolu tsi treatsi.

 (Tags: Hookah Pipes)

Aprindu ideili

cum aprindu ună tseară

shi ardu ti daima

sh-ti yii sh-ti morts

shi mas yineai s-mi cafts

vahi va s-mi afli

cum ună minduită ancljinată

cu oclji a Hristolu

Hiu mintea nai ma limpidă

tsi mas dai di ea

va s-ti scoli tu mintsăli a oaminjlor

tsi mas nu dai di ea

nu va s-ti scoli vărnăoară.

Muljearea i aloatu

criscut tu vreari shi lăngoari

i simintsa tsi avu curaiu

ta s-mushcă dit poamă

i cuibairu fecundatu di lunjină.

Muljearea i pănea caldă

fitrusită pi measă

di ăhăntă ashtiptari.

Moartea tricu asear-noaptea pi cărari

aushilji shedu ninga ugeaglu di fum;

suntu ti daima cum foclu tu cinushi

cilimeanjii s-agioacă – batu pironi tu ushi –

nu ăntreabă vărnu  tsiva , nu ari vără nauă

Moartea ni acatsă di gushi.

Mi luashi di bărbatu

ama nu mini

cu mintsăli a meali ti ancurunashi

sh-adrashi dit eali crutsea

iu ti alinashi

ama,

fără cărună di schinj shi ciudii

ca ună di aradă muljeari,

ti atsea ti voi shi ti ashteptu

cum ună Anyiari.

Pirmitu ali imimă

s-poati s-hibă pirmitusit

mash di săndzi.

El alagă pi iutsido

ti atsea că i ună arană dishcljisă.

Pirmitu ali inimă lu minduiashti

ună idee

lu ănyrăpseashti peagalea

shi mizi s-avdi

tush canda shedu di zbor

ăndauă minduiti.

Tută avearea a meauă

easti un carcalets.

Ănj căftă luna

nj-eara greu s-nu u-aprochi căftarea.

Ma di atumtsea luna chiru, dusi

shi mash un carcalets arsari tu tser

shi căntă ta s-u aducă aminti luna.

Unu lucru nu mi alasă s-mor arihati

Caplu a meu

i luna

arămasă di ahăntu tser.

Unu lucru nu mi alasă s-mor arihati

caplu a meu

i luna

arcată pi crutsi.

Unu lucru nu mi alasă s-mor arihati

caplu a meu

i luna tăljiată shi anyiată ti Pashtili ali vreari.

Su-aumbra ahăntor filinari

bagu oară ta s-ts-acats fantoma

mash mintea heamă s-aspari

căndu avdzu oaminj singuri cari trecu.

Hii feamină shi ai numa Ahtari

Ti atsea nu grescu ici căndu trets…

Dit filinari, fantoma s-aspari

trecu oaminj singuri

shi io grescu : o, lăi, Ahtari, Ahtari!

Shcreta di bană căndu s-dutsi,

Căndu chiari?

Tut tsi mindui mădua

fu cum s-aibă ună moarti mushată.

Tut tsi mindui bana

adră unu mort ti ljia haraua.

Ună moarti mushată tsi băna

minduia ti mădua moartă.

Ia-nj suflitlu s-lu antsernj

di tuti amărtiili.

Banăm ca baia ta să shtim

tsi s-fatsi tu ahapsea ali minti.

Polimu tu caplu a meu i cati noapti;

pi frămti am chicuti di njiori

ti atsea că alumtai cu ună carti.

Minduierli fgati, chirură tu mină

s-alumtă cu chirolu

ta s-da daima lunjină.

Ocljilu

i loclu iu Dumidză

shi-ascundi lunjina

i loclu iu lunjina

s-fatsi Dumidză

ta s-putem s-ul videm.

Moscopole,

sh-tora avdu a nostri dadi cum jilescu

sh-budzâli a lor shi tora grescu

greashti cheatra, greashti tut uborlu

Aidi armânj sculats aoatsi corlu

astândz Moscopole anyie laolu

Aidi arăzvuits  cinusha armasă

dit casa tsi tu ocljii a mei i totna arsă

Moscopole,

sândzili a tău apă nu s-featsi

cură di eti şi s-avdi ca yie boatsi

di chetsărli a tali cu anami

va s-băgăm timeljiu năpoi ti armânami

Moscopole ,

fandazmă di cheatră

fănj-ti iara vatră

alithea shi mushată

putes surpată !

ti adutsearea aminti ali Irina Nicolau

Anălţai tilifonea ,

cărţânea zboarăli ,s-dinjica:

“Irina dusi”; tu nări Moartea

nj-arădea.

U pliscutii cu cartsăli a tali

sh-căpsi  niheamă …

A bre, Irină !

cătu vream s-fătsem

un cadur deadun

s-creapă di inati

Eternitatea

s-u cripăm ti totna

Moartea.

A bre, Irină, grea!

bagă boatsea

ti armânjii di aoa , ti mini,

plăcărseai fratsljii Manakia

s-pitreacă un cadur cu tini!

ti Matilda Caragiu Marioţeanu

Iuva, tu unâ cohi di lumi

Unu oarfânu tiniru armânu plândzea,

Câ nu  u ştie limba ş-nu ari carti,

Câ nu ari dadâ,

Câ-i oarfânu ş-di şcreta di moarti.

Unu auşu vini, lăcrâńili âl’i li aştearsi:

“Nu plândzi! L’ia Cartea ş-va u ânveţ

Limba armâneascâ…

Ninga nu câpsişi? “

“E, ma cari va ńi-u da  nâpoi dada?”

“Nu ti aspari, tuţ armâńil’i şi-u ştiu patrida,

Lipseaşti s-u ştibâ  ş-dada:

Ari numa Matilda.”

Armâne!

Armâne, bagâ minti  :

nu ari s-trets ma ânclo di limba a tauă

nu ari s-fudz di ljepurlji avinats

deadun cu ideili tu ubor

nu ari cutar ma mushat di atsel armânescu

nu ari altâ doagâ s-ti anvâlească cu ahăntă vreari

cum fatsi doaga armănească

nu ari altâ dadâ s-ti tsănâ tu poală

ma ghini di dada armănă

Ninga ună oarâ bagâ minti :

s-nu fudz ma-nclo di numa tauă!

Inima armânilor va anvileari

Că trapsi lăiets shi multâ arcoari

Inima armânilor va dizvâleari

că u anvăli caimolu shi multă dureari

Inima a armănilor va dizgrupari

că sheadi tu trup cu altă ducheari

Inima a armânilor va dizvaleari ,

anvileari, dizgrupari că fără ea

armânlu cheari!

di E.A. Poe

armâneashti Toma Enache

Tu unâ shcretă laie noapti , arămas mutream nâ carti

Minduiam la ânvetslu veclji tsi a lui noimâ fu ta s-chiară

Mi-ancljinam: sh-avdu cicâtea, tu ushi arada ca bâtea;

“Vărnu oaspi” -dzacu- “tritsea, s-agudi di ushi afoară

Vărnu oaspi vru ta s-intră, mizi ciucuti nafoară”.

“S-nu mi-aspar toradioară”.


Mea tsanu minti că era, tu Andreu tsangrimi s-fătsea

Pirili tu ugeag zghilea shi chilimea u-aumbrară;

Ashtiptam dzua multu vrută ,cărtsali niheam s-agiută

S-aflu  Lenora chirută. Steaua-n tser Lenor fu s-chiară

Sh-anghilii u hăidipsescu; Lenor numa nu-ari s-chiară

Ma aclo, aoa văroară.


Shcretsălji di birdadz aroshi di mitasi shi lăhtăroshi

Mi astaljiară pîn di oasi , inima nj-iu aspărară;

Frica s-asgunesc ma ghini dzăshu ashe năpoi ti mini:

“I, văr oaspi-n casă yini; tu ushi i-di-ahantă oară

Caftă amănatlu oaspi ugeag di ahantă oară”.

“S-nu mi-aspar toradioara”.


Loai curai cama cu sila cata ushi fara njila;

“Domnule” grii “vahi doamna s-mi ljirtats shidzut nafoara”

“Mi-ancljinam; sh-avdzai ciucutit,cum eram ca adurnjit

Vahi mizi voi ciucutit, nu acatsai ta s-bagu oara

dzash ca i var agudit”; Dishcljid usha sh-bagu oara:

“Na scutidi ca varnoara”.


Di ciudii sh-asparari,mutrii tu scutidea mari

Anyisam yisi tsi tu yis alts oaminj nu-anyisara.

Isihie var ici nu grea shi scutidea shi ea tatsea;

Mah unu zbor io grii atumtsea: “Lenor!” – s-avdza prit zboara-

Airlu nj-apandasi tut “Lenor”; anj turna a meali zboara.

Mash zboara fura afoara.


Tu uda mi aveam turnata, heavra mi-avea acatsata

Sh-ahurhi napoi ta s-bata, ma salami sh-cama troara.

“Siyura s-avdi cum bati, tu firida pi canati

Vrea sa shtiu tsi ari cabati, vrea s-dizleg ciudia troara

Sh-inima vrea ta sa-shtie; va s-vedu tu aesta oara”:

“Vimtu bati ca varnoara”.


Dau canatea dinaparti sh-vedu na aripa  cum bati

Sh-intra cum amiralu, un gavran lai dit eta di altaoara

Ni buna dzua vrea s-dzaca,ni cljinaciuni ici s-faca

Pirifan acatsa s-treaca, cata ayalma diunoara

Pi ayalma ali Antini, pi ea shidzu diunaoara.

Sh-sta ca glar toradioara.


Mutrita laie shi serta anj si parea multu psefta

Ma sumarashi di anvirinari; -“Lai gavran di altoara”-

“Tsicara nu ai carantari,siyura nu hii ti arcari”

“Ti-amintash dit chisa s-pari, ama tsi numa-ts bagara

Tu cratlu di pisa Pluton, tsi numa laie-ts bagara?”

El apandasi:”Varnoara”.


Pi shcreta alj fu apandisea; ni hazi sh-ici nu s-uidisea

Ma chitrusii candu avdzai,un gavran s-dzaca zboara.

Nu s-ari avdzata ici iuva, bana di om sa shtea tsiva

Ca pulj, prici i altutsiva, s-intra tu uda ashetsi troara

pi ayalma ali Antini sa sheada ahantu troara

Shi s-aiba numa: “varnoara”.


Ma gavranlu ca limnusit, unu zbor aleapsi minduit

Tush canda tu atsel zbor cripari sh-suflit s-adunara.

Mash unu zbor vru ta sa spuna, vara peana ici nu mina;

Candu un zbor a-meu asuna:”Cats sots avui tuts s-chiara?

Ashe sh-el; va s-fuga cum nadiili veclj arada azbuirara”.

Gavranlu dzatsi – “Varnoara”.


Mi lahtarsi esta ciudie, zborlu cu mintiminie

Dzac: “vahi mash aistu zboru aleadzi di alti zboara;

Lu-anvitsa nicuchirlu cari avu var blastemu mari

Shi di-ahanta jali s-pari, vrura vahi sh-dolji cantara

Cantic tsi mash un iho avea, idyiul iho dolji cantara”:

“Varoara, lele, varnoara!”


Sumarashi di-ahanta jali sh-trapshu troara alta cali;

Dinintea ali ushi pi fotel yisli caplu nj-angrupara.

Minduiam s-acats tu pringa, puljiu lai ca vara striga

Caftam mintea su dishcljida gavranlu di altaoara

Tsi va s-dzaca shcretu, strambu, candu spuni esti zboara:

“Varoara, Cra! Varnoara”.


Gavranlu cu a lui mutrita pan tu suflit mi avea fripta

Iuva iuva nu-nj tacanea tsi vrea spuna tseali zboara?

Mut ashe anj bateam caplu tsi s-aiba tu minti draclu;

Sh-arihati nj-alas caplu, pi fotelu iu s-virsara-

Lunjinjli ali lambi -, iu caplu feata tsea ambara

Nu va lu ashteara, varnoara.


Airlu ljia s-alaxeashti na njiurizma lu minteashti

Catse candilili tu tser anghilii li liganara.

“Marate” -bagai io boatsi- “Dumidza mea tsa pitreatsi

Yitrii s-bei naca tsa treatsi caimolu ti Lenor ma troara”

“Bea su-agarsheshti Lenor, bea sa-ts fuga dorlu troara!”

Dzasi gavranlu – “Varnoara”.


“Semn arau”, “vombir” io grii – “Cubilji”- “gavran i-tsi s-hii”

“Dheavulu ica tufanea pi aistu meal ti arcara?”

“Tu aistu uda tsi suschira tsi shretu shi pondu s-deapira

Iu lahtarea-i-nicuchira; ti palacarsescu dza troara

S-afla Iudeea yitria? Dza mas u-aflu dza ma troara?”

Dzatsi gavranlu – “Varnoara”.


“Semn arau”, “vombir”-io grii- “Cubilji”- “gavran i-tsi s-hii”

“Pi tserlu tsi-i supra, pi Dumidzalu vrut; dza troara

Tu Paradis tsi-i naparti, su-stringu tu bratsa s-poati,

Feata steaua tsi-i aparti, tu tser samtsalj u-aflara

Di alji grescu tora Lenor; va u-stringu tu bratsa vloara!?”

Dzasi gavranlu – “Varnoara”.


“Tsel dit soni s-hiba zborlu”. “Fudz tu chisa tsa-i laolu”.

“Tufanea ca blastem s-ti duca, tsel cu un cicior s-ti chiara

S-nu-aramana peana shcreta di minciuna tauă psefta;

Singur vream ta s-hiu na eta”.”Fudz di aoa tu aista oara”.

“Ljiats dit cheptu-a-meu dintana, zverca ljiats tu-aista oara”.

Dzasi gavranlu -“Varnoara”.


Di-atumtsea lailu gavran sta, supra di ushi sh-tora sta

Niminat pi-ayalma ali Antini; I-si-aprindu troara

Oclji di demun tsi au turbata sh-aumbra lui arcata

Cadzu dit lamba virsata, pi chilimi damca s-moara

Suflitlu nj-iu lu-acatsara, damca shcreta va s-lu moara

Ti daima sh-ti varnoara!

Pi unu cicior di veară

sh-pi budză di seară

dunjeaua azbura

că va da nă stea

prit cărări diparti

ea va s-lunjineadză

tendzăli asparti.

Minduiti arali

băgară di cali

s-nu veadă laolu

lunjina a Hristolu

su aputrusească

pira tsi-as adastă

tu casă armănească.

Ama canda fu

unu njelu aspăratu

tsi mi pitricu

tush tu Bethleemu

iu s-aminta EL.

Aide shi căndu va s-crească

oili va-lu pască

ta să s-fănătească

cu lunjina a lui;

sh-la capu va s-vedz

ună frăndză frămtă

dit lilicea sămtă !

Siyura va s-vedz

maghii mintimenj

tsi negu pi cărări

s-aspună la tuts;

nacă vidzu văr

nă steau di dor,

sh-taha tut spuneau

sh-taha tut dzătseau:

cari vidzu di tuts

unu cutar di sămts?

Nu băgat oară

cum nidzeats peagalea

pi aclo pi nafoară

la nă albă armănă

cu poala di lănă

toarsă tush dit lună;

ia ăntribats năpoi

nacă pi la voi

pi aco pit ubor

s-amintă ficior

cu frămtea di neauă

lunjină di steauă.

Tate, mărate

pitreatsi shi-un frate

pitreatsi shi-un căni

cu plăngu di la Tini

s-alagă ca sămtu

s-alatră ca vimtlu

s-alatră s-aravdă

cilimeanjii s-lu avdă.

Lăi njelu bagă minti

la a meu părinti

sa-lj spuni ca shicaie

s-nu-lj si pară laie,

că mi dispuljiară

sh-pi crutsi mi arcară;

s-li spunj dealihea

lă pătidzai tihea.

“Secta femeilor”, spectacolul invitat la Teatrul Nottara, productie a Asociatiei Culturale de Teatru, Muzica si Film “Dracula”, a surprins poate multa lume mai putin deschisa la inovatie, prezenta la premiera de joi.
In spectacolul regizat de Toma Enache, conceput ca o aniversare a lui Sebastian Papaiani, vioara intai este, desigur, Ion Haiduc, in rolul taranului Strepsiade, care cauta o cale de inavutire. Pentru el si pentru fiul sau, Phidipide (Claudiu Bleont), un impatimit al curselor de cai. Maestrul Socrate (Sebastian Papaiani) il pune pe invatacel in fata Argumentului drept si a Argumentului nedrept (inchipuite pe scena de Teodora Calagiu si Liliana Pana), iar omul simplu este gata sa cedeze, sa isi vanda sufletul diavolului, sa accepte principiul lui Socrate, Aici nu exista Dumnezeu. Principiu pe care il rastoarna fiul, Phidipide, trecut prin incercarile “sectei”. In final, ratiunea triumfa. Mesajul piesei este, pana la urma, in sensul moralei crestine, cu 400 de ani inainte de Hristos. Citeste mai departe…

Visele nu se risipesc dar nici nu zboară dacă nu le dai aripi. Câtă dreptate avea Pablo Neruda! În 2005, când „O noapte furtunoasă” avea premiera în București, eu visam lucruri interzise în legătură cu acest spectacol și multe reprezentații. Îl botezasem Don Quijote, cu speranța că va răzbi și că va fi iubit de public. Cineva de sus i-a dat aripi și „Noaptea furtunoasă” a zburat prin toată Romania, apoi prin Ungaria, Spania, Macedonia, Germania, pentru în final, după 100 de reprezentații, să poposească în AMERICA.

Așa s-a întâlnit „Noaptea furtunoasă” cu românii din America și cu fațetele visului american, pentru că dinapoia, dinaintea și dinlăuntrul  fiecărui vis se află un suflet profund românesc. La această întâlnire românul din fiecare s-a trezit, cerându-și dreptul la sensibilitate, la o vibrație profundă pe care un alt timp și un al loc nu o pot schimba.

În ochii lor, ai românilor de acolo –  poate unii dintre ei încercând și o lacrimă de bucurie – „Noaptea furtunoasă” și-a adâncit sensurile, întunericul, hazul și necazul din ea. Prin această întâlnire, am trăit într-un fel mai adânc rostul teatrului, al întâlnirii, al întâlnirii publicului cu actorii, al întâlnirii publicului cu întrebările din ei, al întâlnirii actorilor cu întrebările din ei. Această întâlnire mi-a reconfirmat credința că teatrul este cea mai frumoasă formă de prietenie!

Mulțumiri Ambasadei României din Washington DC și Domnului Ambasador Adrian Vierița, Asociației de Schimburi Culturale Romano-Americane condusă de Elena și John Chester, ASTROM – Asociația  Studenților și Tinerilor Profesioniști Români din Washington DC, coordonată de Bogdan Banu, d-lui Adrian Tudorache, d-nei Jeanina Cizmaru, Institutului Cultural Român din Bucuresti și celor care au fost prezenți la spectacolele din Washington DC și Charlotte.

Mulțumiri  tuturor celor care ne-au găzduit, celor care ne-au sprijinit și au contribuit la promovarea și desfășurarea evenimentului, prietenilor pe care teatrul ni i-a adus aproape – Gabi, Laura, Marius, Eni, Carmen, Micandra, Gabi, Corina și mulți alții.  Mulțumiri celor care au venit din alte orașe pentru a vedea acest spectacol și celor care și-au marturisit impresiile despre el pe blogul meu.

Închei amintindu-vă un citat din Seneca: „Ca o piesă de teatru, așa este viața: nu contează cât de mult a ținut, ci cum s-a desfășurat.”

Cu prietenie, TOMA ENACHE

Mădălina Corina Diaconu

Sursa: Antena 3

Din distribuţie au făcut parte artişti ai teatrelor bucu­reş­tene precum: Claudiu Bleonţ (Mincinosul), Valentin Uritescu (Pantalone), Liliana Pană (Rosaura), Mircea Cons­tantinescu (Arlecchino), Radu Zetu (Brighella), Teodora Colagiu (Beatrice), Mariana Liurcă (Colombina), Adrian Anghel (Ottavio) şi Ana Constantin (Cleonice). Sceno­grafia piesei a fost semnată de Raluca Mişaca.

Dăruire pentru public

Chiar dacă veneau de la un drum destul de lung, pentru că jucaseră pe scena teatrului din Cluj, actorii şi-au dat toată măsura valorii lor pe scena severineană, comedia „Minci­nosul”, de Carlo Goldoni, re­uşind să stârnească hohote de râs şi ropote de aplauze. Cu energia debordantă care îl caracterizează, îndrăgitul actor Claudiu Bleonţ a reuşit să descreţească frunţile severi­ne­nilor, având şi rolul principal. Desigur, o prezenţă foarte aş­teptată a fost cea a renumitului actor Valentin Uritescu, care la cei aproape 68 de ani se dăruieşte scenei şi publicului aşa cum a făcut-o întreaga sa viaţă.

O şansă pentru un spectacol

Alături de veterani ai scenei româneşti, regizorul Toma Enache a dat şansa şi celor mai tineri să înveţe tainele acestei minunate profesii, astfel încât cea mai tânără dintre pro­tagonişti, Teodora Calagiu nu are decât 23 de ani, fiind studentă în anul trei la Actorie, în Bucureşti. Pentru cei care nu au avut po­sibilitatea să-i vadă pe scenă pe aceşti actori, am surprins şi noi câteva impresii.

Claudiu Bleonţ

„Nu suntem ceea ce părem a fi, ne spune Shakespeare, iar într-un secol în care fizica cuantică spune că totul e în mişcare şi în permanentă schimbare, e greu şi periculos să definim că ăsta e adevărul, că ăsta sunt eu, iar joaca pe care o propune regizorul Toma Enache, după textul lui Carlo Goldoni, mi se pare frumoasă din simplul motiv că face o deschidere şi o ofertă publicului, de a medita zâmbind şi detaşat asupra acestui subiect, nu numai legat de povestea amoroasă, ci şi despre minciună, despre relativitate, despre ceea ce într-un fel, literatura dramatică italiană a dezvoltat şi mai frumos peste alte câteva sute de ani prin Pirandello, care are un titlu al unei piese – «Aşa este, dacă vi se pare» …. Cred că primul lucru pe care-l face un om, ca exerciţiu la teatru, este să-şi păstreze atenţia trează într-un mediu de oameni vii – sala, şi în acelaşi timp un mediu de oameni vii – scena, care de acolo spun ceva, care în acelaşi timp este relativ şi schimbător în permanenţă. Şi undeva se produce o frumoasă şi relativă detaşare. (…) Şi pentru că toată lumea vorbeşte acum de criză, eu aş spune că în teatru este vorba întotdeauna de o criză, fiecare spectacol e o criză, fiecare întâlnire cu un public e o criză, un anumit freamăt în legătură cu modul în care se va produce această întâlnire. În această întâlnire există întotdeauna două direcţii, a publicului către noi şi a noastră către public – primim ceva de la publicul respectiv, ceva care ne face să jucăm, să ne simţim în seara respectivă într-un anumit fel. Doar asta aş numi eu criză, însă din moment ce există aer, soare, noapte, zi, din moment ce avem capacitatea de a iubi, faptul că suntem în trecere prin această viaţă, restul apare doar un zâmbet de bucurie şi de plăcere.

Valentin Uritescu

„Noi am fost cooptaţi de un impresar foarte valoros şi iată că s-a încropit un spectacol aproape cu o tentă particulară. Spectacolul este interesant pentru că se consumă între cele două tuşe: a unor oameni care tratează serios problemele vieţii şi a celorlalţi, care duc o existenţă plină de erotism la un moment dat, ceea ce place publicului, dar nu ajunge niciodată la vulgaritate …. Îmi pare bine că am venit la Drobeta-Turnu-Severin, este un oraş vechi, cu tradiţie, publicul este obişnuit cu piese valoroase, iar sala teatrului este extraordinară. Spectacolul acesta parcurge o serie de momente foarte interesante şi merită să fie vizionat (…) Cum se vede publicul de pe scenă? Îmi aduc aminte că acum vreo 45-50 de ani îl percepeam ca pe un balaur cu 1000 de ochi, apoi publicul îţi devine prieten şi în cele din urmă te adoră, eu pot acum să spun asta. Şi nu este vorba neapărat de sala de spectacole, e vorba de emisiuni, seriale de televiziune etc. Oamenii sunt dornici de sinceritate şi actorii care reuşesc să treacă rampa asta şi să ajungă în sufletul lor sunt iubiţi şi preţuiţi. Noi vedem uneori publicul, ca pe acela care uneori stă să vadă cum ne dăm noi nădragii jos, tocmai pentru a învăţa ce se întâmplă în anumite situaţii… În cazul meu, eu cred că oamenii mă preţuiesc proba­bil pentru simplitatea, pentru since­ritatea mea în jocul de scenă, pentru că în viaţa particulară omul mai şi minte. Şi pe scenă mai minţim, dar eu m-am simţit întotdeauna preţuit de oamenii care m-au văzut în spectacole. Le mulţumesc tuturor din tot sufletul meu, inclusiv publicului severinean, un public frumos şi curat şi care are tendinţa de a deveni modern şi de a se lărgi”.

Toma Enache – regizor

„Am reuşit, cred, ca împreună să creem o atmosferă adevărată de spectacol, şi asta se vede din modul cum reacţionează actorii între ei. Ne-am bucurat de succes aici şi de o întâlnire foarte emoţionantă cu publicul din Drobeta-Turnu-Severin cu piesa «O noapte furtunoasă» , în care Claudiu Bleonţ a jucat rolul lui Rică, şi revenim cu «Mincinosul», când a sosit momentul să ne dăm jos o parte din măştile pe care suntem obligaţi să le purtăm uneori, şi să fim faţă-n faţă, cel puţin pe scenă. De obicei, cu toţii purtăm o mască, tuturor ne vine greu să o dăm la o parte, suntem rude mai mult sau mai puţin cu Mincinosul, dar sigur că omul este o fiinţă de paradă, aşa cum spunea Sartre – de paradă la serviciu, de paradă acasă, de paradă la cumpărături. Dar, totuşi, această fiinţă de paradă care este omul, trebuie iubită şi acceptată aşa cum este pentru că, de cele mai multe ori, poartă o mască fără să vrea…De multe ori, minciuna te ajută să vezi adevărul. Dă-i omului o mască şi îi va fi mult mai uşor să spună adevărul, spunea Oscar Wilde, şi aşa este, pentru că în spatele măştii omul are curajul să spună lucrurilor pe nume. Iată că pe scenă lucrurile se spun cu mult curaj, iar actorii au acest curaj de a spune adevărul şi cu mască şi fără mască. E o bucurie să lucrezi cu actorii mari, în general. Cu cât sunt mai mari, cu cât sunt mai orgolioşi, cu atât energiile converg în timpul spectacolului, iar din aceste energii care se ciocnesc în scenă, din aceste orgolii ale actorului, regizorului, scenografului, chiar şi ale impresarului, se nasc toate aceste energii care interacţionează atât de frumos în scenă.

Teodora Calagiu – studentă anul III Actorie

„Este o etapă neaşteptată şi foarte frumoasă din viaţa mea să închei în acest mod o facultate de profil, mai ales că joc alături de nume mari ale scenei teatrale româneşti. Eu cred că, în meseria asta, pe lângă talent şi foarte multă muncă trebuie să ai şi foarte mult noroc, dacă nu te iubeşte cineva acolo, sus, nu cred că reuşeşti. M-am gândit să fac această facultate, din perioada liceului, când nu ratam niciun spectacol de teatru, şi mi-am dat seama într-o zi, când din scaunul spectatorului pierdeam firul poveştii doar gândindu-mă ce aş fi putut face şi eu pe scenă dacă aş fi fost în pielea actorilor. Atunci mi-am dat seama că am o problemă, şi că trebuie rezolvată, şi iată că astăzi pot spune că am rezolvat-o cu bine. Sper ca şi de acum înainte să fiu la fel de norocoasă în această carieră frumoasă care mă aşteaptă”.

Alexandra Dediu

Sursa: Informatia de Severin

Pe aceeaşi scenă au evoluat, pentru prima dată împreună, Valentin Uritescu (Pantalone), alături de fiul său, Bogdan Uritescu (Florindo). „A fost destul de dificil, că nu am jucat niciodată împreună, în sensul că eu, ăl mai bătrîn şi care cred că am experienţă, l-am bătut la cap tot timpul. Şi asta nu-i place nimănui, dar pînă la urmă, ne-am înţeles“, a mărturisit, după spectacol, Valentin Uritescu, despre prestaţia pe care a avut-o pe scenă, alături de fiul său. De asemenea, Valentin Uritescu a mai spus că, deşi „bucşit“ de o răceală, s-a simţit extraordinar la Constanţa, aşa cum se simte întotdeauna.

La reprezentaţia care a avut loc marţi seară, la Casa de Cultură din Constanţa, a fost prezent şi regizorul Toma Enache. „La Constanţa mă simt, de fiecare dată, extraordinar şi întotdeauna revin cu drag. Publicul de acasă este cel mai bun“, a spus Toma Enache, referitor la reacţia pe care a simţit-o din rîndul spectatorilor. Regizorul constănţean a mărturisit că prin acest spectacol a intenţionat să aducă pe scenă un mincinos care ne poate ajuta să dăm la o parte masca pe care o purtăm în fiecare zi. „Fiecare dintre noi purtăm o mască peste tot unde ne ducem şi pe scenă avem curajul să dăm la o parte aceste măşti ale ipocriziei şi să arătăm partea frumoasă din noi, dar şi partea urîtă. Fiecare dintre noi are şi o parte urîtă şi o parte frumoasă. Nu dorim să dezvăluim partea urîtă şi întotdeauna vrem să scoatem în faţă ceea ce este frumos. Dar omul este obligat să poarte această mască şi nu are curajul să o dea la o parte. Dar, într-un spectacol de teatru, măştile sînt date la o parte şi vedem omul cu bune şi cu rele în faţa noastră“, a spus regizorul Toma Enache. „Mincinosul“ a mai fost prezentat şi la Craiova, turneul continuînd în oraşe precum Ploieşti, Cluj şi Timişoara.

Sursa: Telegraf